Liturghie arhierească la Mănăstirea Galata
Momente de bucurie pentru obştea de maici a Mănăstirii Galata, unde, în a treia duminică din Postul Paştilor, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Biserica aşezării monahale a fost arhiplină de credincioşii care au venit să participe la sfânta slujbă, să ia binecuvântare şi să se împărtăşească cu Sfintele Taine chiar din mâna Întâistătătorului Bisericii din Moldova.
Din soborul de preoţi slujitori ce l-au înconjurat pe IPS Părinte Mitropolit Teofan la Sfânta Liturghie oficiată la Mănăstirea Galata s-au numărat arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor şi stareţ al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, protos. Gavriil Alexa, stareţul Mănăstirii Sângeap Basaraba - duhovnicul maicilor de la Galata, ierom. Simeon Catrinoiu, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi.
După rostirea Sfintei Evanghelii, în cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a subliniat că numai în libertate omul poate să crească duhovniceşte:
„Orice lucrare în Biserică trebuie să fie bazată pe libertate. Numai un demers liber asigură unei stări duhovniceşti, sufleteşti, acea durabilitate, adâncime şi consistenţă de care are nevoie. Libertatea întru Dumnezeu, cea care izvorăşte din respectarea poruncilor pe care El le-a lăsat prin Sfinţii Părinţi, este călăuză sigură pentru viaţa noastră. De aceea, şi cuvântul Mântuitorului începe cu această mărturisire a adevărului libertăţii, văzută ca fundament a oricărei vieţi creştine, adresându-ne următoarele cuvinte: «Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede se sine». Această lepădare de sine înseamnă îndepărtarea din viaţa noastră a celei de-a doua firi pe care obişnuinţa păcatului a înrădăcinat-o în fiinţa noastră. Lepădarea de sine înseamnă a lupta împotriva egoismului din noi, împotriva idolilor pe care noi i-am format prin propriile noastre ambiţii şi orgolii, idoli în faţa cărora, cel mai adesea, noi ne plecăm şi ne închinăm. De aceea, suntem chemaţi să alungăm din inima noastră dragostea pentru noi înşine şi să o înlocuim cu dragostea de Dumnezeu şi de aproapele“.
La final, după împărtăşirea cu Sfintele Taine, obştea monahală şi credincioşii prezenţi, conform tradiţiei, au primit binecuvântare de la IPS Părinte Teofan. (Tudorel Rusu)