Lovitură de stat în Honduras

▲Preşedintele Hondurasului, Manuel Zelaya, a fost arestat, duminică, de forţele armate şi expulzat în Costa Rica ▲ Preşedintele Zelaya luase decizia să organizeze o consultare populară pentru obţinerea unui nou mandat în fruntea ţării, în pofida opoziţiei Armatei, a Parlamentului şi a Curţii Supreme, care au apreciat că referendumul ar fi ilegal ▲

Preşedintele Manuel Zelaya, ales în 2006 pentru un mandat de patru ani, care, potrivit Constituţiei statului, nu poate fi reînnoit, avea în vedere o revizuire a Constituţiei, care să-i permită să candideze pentru un nou mandat la alegerile din 29 noiembrie. Curtea Supremă din Honduras a considerat însă ilegală intenţia preşedintelui, astfel că patru echipe de comando, formate din circa 200 de militari, au ajuns la reşedinţa lui Zelaya duminică dimineaţa şi, sub ameninţarea focurilor de armă, l-au condus pe şeful statului la baza aeriană, cu destinaţia Costa Rica. Câteva ore mai târziu, preşedintele Congresului, Roberto Micheletti, a fost desemnat de Parlament ca preşedinte al Hondurasului. Restricţii severe, ordonate de noul regim Noul regim a decretat aplicarea de restricţii de circulaţie timp de 48 de ore, transmisiunile posturilor de televiziune şi de radio au fost întrerupte, aeroportul internaţional a fost închis, iar electricitatea şi comunicaţiile au fost sistate în capitală. „Dacă Statele Unite nu sunt în spatele acestei lovituri de stat, puciştii nu vor putea păstra puterea“, a declarat preşedintele Zelaya, îmbrăcat în pijamaua în care a fost expulzat, la sosirea sa la San Jose. Opt miniştri au fost, de asemenea, reţinuţi de forţele armate, a menţionat un funcţionar din cadrul Guvernului. Venezuela a ameninţat noul regim din Honduras cu o reacţie „inclusiv militară“ Adunarea generală a ONU a convocat, ieri, o reuniune de urgenţă, pentru a analiza situaţia politică din Honduras, iar secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut ca preşedintele Zelaya să fie restabilit în funcţie. Peste tot în lume, condamnările acestei expulzări s-au intensificat, în special în rândul stângii radicale latino-americane, faţă de care Zelaya s-a apropiat în ultimii ani. La Tegucigalpa (capitala ţării - n.r.), sute de manifestanţi s-au adunat în faţa palatului prezidenţial, înconjurat de zeci de militari şi tancuri, şi au cerut întoarcerea preşedintelui în funcţie. Venezuela a ameninţat noul regim din Honduras că va reacţiona „inclusiv militar“, dacă ambasadorul său în Honduras va fi agresat, iar SUA a comunicat că nu recunoaşte noul regim. Miniştrii de Externe din cadrul Sistemului de integrare central-american (SICA) au cerut „restabilirea imediată în funcţie“ a lui Zelaya, iar Brazilia, Uniunea Europeană, Londra şi Parisul au condamnat expulzarea preşedintelui ales al Hondurasului.