Lucrarea misionară a Bisericii prin muzică
Ediţia a II-a a Simpozionului Internaţional de Muzicologie Bizantină „300 de ani de românire“, organizat de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, împreună cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române, constituie un eveniment de excepţie atât pentru muzicologia românească, cât şi pentru Biserica Ortodoxă Română.
Împlinirea a 300 de ani (1713-2013) de la „încheierea“ primului codice muzical bizantin pre limba patriei de către eruditul ieromonah Filothei sin Agăi Jipei şi dedicat Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu prilejuieşte o întâlnire de înaltă ţinută academică, menită să evoce, din perspective diverse, drumul anevoios al traducerii, adaptării şi românirii cântării bizantine de-a lungul a trei veacuri.
Considerată, pe bună dreptate, corespondent în plan muzical al Bibliei de la Bucureşti, a lui Şerban Cantacuzino (1688), Psaltichia Rumânească a fost cartea de cult care a împodobit şi a desăvârşit serviciul liturgic al Bisericii noastre Ortodoxe pentru mai bine de un secol de la scrierea sa, monument al culturii naţionale ce dezvăluie şi astăzi extraordinara competenţă lingvistică, teologică şi profunzime muzicală a lui Filothei Jipa.
Acest fapt nu ne-ar fi fost cunoscut dacă părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, nu ar fi tradus, comentat şi analizat timp de aproape 36 de ani monumentala operă muzicală de epocă brâncovenească, recuperând şi repunând astfel în circuitul interpretativ graiul ascuns şi sfânt al cântărilor Psaltichiei Rumâneşti. Misiunea sa a fost multiplă şi binecuvântată: a reînfiinţat în anii '90 Academia de Muzică Religioasă, modelând şi îndrumând numeroşi studenţi - deopotrivă muzicieni şi teologi, actualmente interpreţi de excepţie ai muzicii psaltice, profesori, preoţi sau muzicologi, spre slujirea Bisericii strămoşeşti şi a oamenilor. Prin înfiinţarea Corului de muzică bizantină Psalmodia a oferit un model interpretativ şi o pecete a autenticităţii, aducând la lumină, prin numeroasele concerte şi înregistrări, melofacerile marilor noştri românitori, fie ei din Ţările Române sau Sfântul Munte Athos. Prin generaţiile de studenţi şi doctoranzi a înscris muzicologia bizantină autohtonă în circuitul academic internaţional, iar în plan componistic, prin numeroasele slujbe închinate sfinţilor români canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, părintele Sebastian Barbu-Bucur a reactualizat, peste timp, tradiţia melodiilor de strană ale marilor protopsalţi Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu sau Ion Popescu-Pasărea.
De asemenea, constatăm cu mare bucurie că întâlnirea academică de faţă, prin ştiinţă, muzică şi rugăciune, prefaţează şi se înscrie în suita de evenimente de anul viitor, 2014, dedicate de Patriarhia Română Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ctitori de cultură creştină românească.
Felicităm pe organizatorii acestui simpozion internaţional de muzicologie bizantină, pe toţi participanţii din ţară şi din străinătate şi ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să îi dăruiască multă sănătate Părintelui Arhidiacon Prof. Univ. Dr. Sebastian Barbu-Bucur, pentru a se bucura de roadele activităţii sale muzicologice şi a vedea pe ucenicii săi continuându-i neobosita muncă de cultivare a muzicii liturgice autentice în lucrarea misionară a Bisericii Ortodoxe Române.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la deschiderea Simpozionului Internaţional de Muzicologie Bizantină „300 de ani de românire“, organizat de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi Academia Română - Institutul de Istoria Artei G. Oprescu, 12 decembrie 2013.
Simpozion internaţional de muzicologie bizantină la Bucureşti
La Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a avut loc joi, 12 decembrie, ediţia a doua a Simpozionului Internaţional de Muzicologie Bizantină, intitulat „300 de ani de românire“ (1713-2013). Ediţia din acest an celebrează trei secole de la scrierea în anul 1713 a primului manuscris cu notaţie muzicală de cântări bisericeşti în limba română, alcătuit de ieromonahul Filothei sin Agăi Jipei, psalt în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Codicele marchează un moment important în cadrul procesului de înlocuire a limbilor greacă şi slavonă cu limba română în cântările bisericeşti din Ţările Române. Simpozionul s-a constituit şi într-un frumos omagiu adus arhidiaconului Sebastian Barbu-Bucur, compozitor şi profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi fondatorul Secţiei de muzică religioasă la această instituţie, cel care a cercetat pentru prima dată şi publicat manuscrisul ieromonahului Filothei. Lucrările ştiinţifice ale simpozionului au reunit 26 de cercetători din România, Grecia, Finlanda şi Macedonia. Cu această ocazie a fost lansată cea mai recentă carte a arhidiaconului Sebastian Barbu-Bucur: „Tezaur muzical românesc de tradiţie bizantină (1713-2013). Volum aniversar. 300 de ani de românire a cântărilor sacre de tradiţie bizantină“.
Simpozionul s-a încheiat cu un concert de muzică bisericească susţinut de formaţia de muzică bizantină „Psalmodia“ a Universităţii de Muzică, dirijată de arhid. lect. dr. Gabriel Constantin Oprea şi conf. dr. Nicolae Gheorghiţă, împreună cu Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul“, condus de protopsaltul lect. dr. Sabin Preda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. La acest eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis mesajul intitulat „Lucrarea misionară a Bisericii prin muzică“. (M. Nedelcu)