Lucrări de restaurare la Mănăstirea Ţigăneşti

Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 18 Iulie 2012

La biserica mare a Mănăstirii Ţigăneşti, din judeţul Ilfov, se efectuează în această perioadă ample lucrări de restaurare. Potrivit maicii stareţe stavrofora Eufimia Popa, lucrările se vor încheia până în luna august, când va avea loc şi resfinţirea bisericii, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la ctitorire.

În interiorul sfântului lăcaş se lucrează pentru conservarea şi restaurarea picturii murale în Sfântul Altar şi la cele două abside. Paralel cu aceasta se desfăşoară lucrări de intervenţie la nivelul zidurilor pentru combaterea fenomenului de igrasie. La exterior se fac lucrări de înlocuire a învelitoarei din tablă zincată cu tablă de cupru, de refacere a celor două turle, precum şi lucrări de întreţinere şi văruit. Lucrări de înlocuire a acoperişului de tablă zincată cu tablă de cupru şi lucrări de întreţinere se desfăşoară şi la clopotniţa mănăstirii. La acestea se adaugă amenajarea unui lumânărar, construirea unui altar de vară, reparaţii de întreţinere la clădirea stăreţiei, trapezei şi arhondaricului, noi alei în incintă şi în spaţiul mănăstirii, precum şi repararea celor trei fântâni (din incintă şi de la casa oficială de oaspeţi). La Atelierele Patriarhiei Române s-a confecţionat o frumoasă raclă de argint pentru moaştele mai multor sfinţi.

Mănăstirea Ţigăneşti este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din apropierea Bucureştiului. Prima aşezare monahală - de călugări - este atestată încă din secolul al XVII-lea. În jurul anului 1800 au fost aduse aici călugăriţe de la "Schitul Maicilor" din Bucureşti. Biserica actuală, din zid, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost construită între anii 1799 şi 1812 de banul Radu Golescu, logofătul Gheorghe Florescu şi arhimandritul Dositei de la Căldăruşani, fiind zugrăvită în 1853 de Eftimie egumenul şi repictată în câteva rânduri. Pictura actuală aparţine lui Dimitrie Belizarie (1929). Biserica din cimitir - cu hramul "Sfânta Treime" - a fost construită în 1817 de logofătul Nicolae Bâţcoveanu şi zugrăvită în 1880. Mănăstirea are astăzi o colecţie muzeală şi diverse ateliere (veşminte preoţeşti, broderie liturgică etc.).