Lumea pe scurt

PKK, bănuit pentru atentatele din Istanbul

Bilanţul dublului atentat cu bombă care a zguduit duminică seară Istanbulul s-a mărit la 17 morţi, după ce unul dintre răniţi a decedat la spital. Ministrul a subliniat însă că numărul deceselor ar putea creşte din cauză că şapte persoane sunt grav rănite, adăugând că doi copii se numără printre morţi. Potrivit AFP, 154 de persoane rănite au fost înregistrate într-o primă etapă la diferite spitale din oraş. 115 dintre acestea încă mai primeau îngrijiri medicale ieri dimineaţă. Atacul, calificat drept „terorist“ de Ankara, a avut loc pe o arteră comercială foarte aglomerată din cartierul Gungoren de la periferia Istanbulului, pe ţărmul european al metropolei turce. O parte a presei turce a atribuit atentatul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar autorităţile au apreciat că este prematur să se pronunţe în acest sens. Grecii au oprit incendiul din Rhodos Incendiul violent de pădure care a distrus de marţea trecută peste 5.000 de hectare în centrul insulei greceşti Rhodos, în sud-estul Mării Egee, s-a domolit luni. „Focul este sub control. Două avioane şi 7 elicoptere sting ultimele focare de incendiu“, a declarat un purtător de cuvânt al serviciului de pompieri, precizând că în teren sunt desfăşuraţi aproape 400 de oameni - pompieri, soldaţi şi voluntari - ajutaţi de circa 14 vehicule. Focul a izbucnit marţea trecută în regiunea Agios Isodoros, când un bărbat în vârstă de 61 de ani a aprins un foc pentru a degaja terenul de mărăciniş. El a fost condamnat la 4 ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 15.000 de euro pentru declanşarea incendiului din neglijenţă. Unii responsabili locali au acuzat coordonarea deficientă dintre pompieri, ceea ce a făcut posibil, în opinia lor, ca incendiul să se extindă spre regiuni muntoase inaccesibile. Riscul de incendii este deosebit de mare în Grecia, din cauza precipitaţiilor sărace, a temperaturilor ridicate şi a vântului puternic. Anul trecut, incendiile au provocat moartea a 77 de persoane şi au distrus 270.000 de hectare de păduri şi terenuri agricole. Ciprioţii, aproape de reunificarea insulei Reprezentanţii grecilor şi turcilor din Cipru au hotărât ca din septembrie să înceapă negocierile prin care speră să ajungă la reunificarea insulei. Potrivit celor două părţi, decizia finală va fi luată în urma unui referendum, organizat separat, în partea grecească şi în partea turcească a insulei. Astfel, după 34 de ani, se pare că cea de-a treia insulă ca mărime din Mediterana se îndreaptă spre reunificare. Procesul a fost relansat după alegerea, la începutul acestui an, a noului lider cipriot grec, Dimitris Christofias. El a declarat că reunificarea este o prioritate absolută pentru el şi a promis că va îndepărta toate obstacolele ridicate de predecesorul său faţă de acest proiect. Există presiuni şi de la Bruxelles, nemulţumit că a primit în Uniunea Europeană o ţară divizată. UE este hotărâtă să obţină de la Turcia recunoaşterea viitorul stat, înainte ca propria sa aderare să fie acceptată.