Lumea pe scurt

Românii din Italia i-au scris preşedintelui Napolitano

„Faptele antisociale izolate nu trebuie generalizate la întreaga comunitate“, se arată într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui italian, Giorgio Napolitano, de către reprezentanţii a 80 de organizaţii, reuniţi pe 24 şi 25 mai 2008, la Milano, în cadrul primului Forum al comunităţii româneşti din Italia. Potrivit unui comunicat de presă transmis duminică de Ministerul Afacerilor Externe, organizarea acestui forum este un proiect susţinut de Guvernul României, pentru a sprijini unificarea şi dinamizarea comunităţii româneşti din această ţară. „Lunga tradiţie a legăturilor dintre popoarele noastre nu va putea fi niciodată umbrită de cronica neagră. Sunt multe exemple pozitive de compatrioţi de-ai noştri, fie aceştia medici, oameni de afaceri, asistenţi medicali, simpli muncitori sau asistenţi la domiciliu, care aduc plusvaloare pentru dezvoltarea şi economia Italiei şi, mai ales, un element de coeziune între Statele noastre“, se susţine în scrisoarea deschisă. Organizarea acestei reuniuni are la bază propunerea lansată de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în cadrul vizitei în Italia, din luna noiembrie 2007, şi se înscrie în liniile de acţiune prevăzute în Planul guvernamental de măsuri privind sprijinirea cetăţenilor români aflaţi în Italia. Klaus: „Îmi e ruşine de recunoaşterea Kosovo“ Preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Klaus, a declarat că „îi este ruşine“ pentru faptul că ţara sa a recunoscut independenţa Kosovo. Guvernul ceh, în frunte cu Mirek Topolanek, a anunţat, cu câteva zile în urmă, că Republica Cehă recunoaşte independenţa Kosovo. În semn de protest, Serbia l-a rechemat pe ambasadorul său la Praga, Vladimir Veres, măsură pe care sârbii o iniţiază în cazul fiecărui stat care recunoaşte independenţa Kosovo. Înainte ca Veres să se întoarcă în patrie, Klaus s-a întâlnit cu el, cu intenţia de a-i spune că „în relaţiile dintre Serbia şi Cehia nu s-a schimbat nimic“. Înainte, Klaus a militat, în repetate rânduri, împotriva recunoaşterii independenţei Kosovo, declarând că acest pas ar putea provoca un efect de domino în întreaga Europă, prin amplificarea mişcărilor separatiste. Libanezii au ales ca preşedinte un general controversat Comandantul forţelor armate libaneze, generalul Michel Suleiman, care a devenit, duminică, cel de-al 12-lea preşedinte al Libanului, a ştiut să păstreze unitatea armatei stând departe de lupta pentru putere şi impunându-se drept un om al consensului, în pofida rezervelor exprimate de cei care îl considerau un aliat al Damascului. În vârstă de 59 ani, generalul Suleiman a devenit şef al forţelor armate în 1998, în timp ce Libanul era încă sub tutelă siriană. În aproape 10 ani, el s-a abţinut de la orice implicare în confruntări politice şi interconfesionale. Cu toate acestea, armata a fost aspru criticată pentru pasivitate, în numele apărării unităţii sale, în timpul recentei lovituri de forţă a militanţilor şiiţi, susţinători ai opoziţiei. Aparţinând comunităţii creştinilor maroniţi, din care, conform tradiţiei, provin toţi preşedinţii Libanului, generalul Suleiman consideră că religia nu trebuie să intervină în politică.