Lumea pe scurt

Aderarea la UE a ţărilor din Balcanii de Vest, tot mai aproape

Ţările din Balcanii de Vest, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia, se apropie din ce în ce mai mult de perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Comisia Europeană asigură, în acest sens, mai multe burse pentru a încuraja studenţii să studieze în UE, mai multe contacte între oamenii de ştiinţă şi cercetători, dar şi o colaborare mai strânsă pe tema protecţiei mediului, justiţiei, libertăţii şi securităţii. Eliminarea vizelor de călătorie este, de asemenea, un alt punct înscris pe agendă. „În UE există o dorinţă constantă de a ajuta cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest să opteze pentru valorile şi standardele de viaţă europene“, a declarat comisarul pentru extindere, Olli Rehn. El a adăugat că, în cele din urmă, liderii şi cetăţenii acestei regiuni sunt cei care vor decide dacă doresc să se îndrepte către un viitor european, marcat de stabilitate şi prosperitate. Balcanii de Vest primesc anual suma de aproximativ 800 de milioane de euro necesară pentru realizarea reformelor impuse de aderarea la UE. Nici o altă regiune din lume nu a mai primit din partea Uniunii o sumă atât de mare pe cap de locuitor, această finanţare continuând până în 2011. O parte mai importantă din aceste fonduri va fi consacrată de acum înainte activităţilor desfăşurate de „societatea civilă“ - sindicate, asociaţii de consumatori, de femei, de tineri, etc. În perioada 17-18 aprilie, este programată o conferinţă despre rolul societăţii civile în regiune. Cooperarea dintre ţările din Balcanii de Vest în materie de comerţ, energie şi transport a beneficiat deja de sprijinul Uniunii Europene. Noi iniţiative sunt pe agenda discuţiilor din această săptămână, inclusiv găsirea unor răspunsuri transfrontaliere în caz de calamităţi naturale, precum incendiile forestiere din 2007. Kosovo, un caz singular de independenţă Cazul Kosovo este unul sui-generis şi nu poate constitui un precedent, motiv pentru care Uniunea Europeană nu sprijină proclamarea independenţei nici uneia din republicile nerecunoscute internaţional din fostul spaţiu sovietic, a declarat Javier Solana, înaltul reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună a UE, într-un interviu apărut joi în cotidianul moscovit „Nezavisimaia Gazeta“, transmite „Tanjug“. Întrebat de ce Kosovo poate deveni stat independent, iar Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria şi Nagorno-Karabah nu, Solana a invocat rezoluţia 1244 a Consiliul de Securitate al ONU. Aceasta a instituit o administraţie temporară a ONU în provincia sârbă şi a stabilit liniile directoare ale procesului politic care urma să definească viitorul statut al Kosovo, a menţionat Solana. În schimb, Consiliul de Securitate nu a adoptat decizii similare cu privire la nici o altă zonă de conflict, a precizat înaltul oficial european. z