Lumina Taborului arată Împărăţia cerurilor

La sărbătoarea Schimbării la Faţă, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită la Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii psaltul Siluan Eloi a fost hirotonit diacon pe seama Catedralei patriarhale, iar ieromonahul Ioachim Bejenariu, şeful Serviciului de colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost hirotesit întru protosinghel.

În cuvântul de învăţătură, Patriarhul României a explicat semnificaţia sărbătorii Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos pentru viaţa Bisericii şi pentru viaţa fiecăruia dintre noi. "Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos s-a petrecut nu cu mult timp înainte de Pătimirile Sale, de Moartea Sa şi de Învierea Sa. De aceea, el le spune ucenicilor care L-au văzut schimbat la faţă pe Muntele Taborului, atunci când cobora de pe munte împreună cu ei: "Să nu spuneţi nimănui aceasta până când Fiul Omului va învia!" Aşadar, Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos a avut ca scop să-i întărească pe ucenici pentru ca atunci când Îl vor vedea desfigurat de suferinţă pe Cruce, să-şi amintească de El Cel transfigurat; când îl vor vedea în umbra morţii pe Iisus Hristos, să-şi aducă aminte de slava Lui pe care au văzut-o înainte de Răstignirea şi Moartea Sa", a arătat Preafericirea Sa. Patriarhul nostru a mai explicat că Sfinţii Părinţi ai Bisericii, care erau foarte liberi duhovniceşte în ceea ce priveşte timpul, nu au rânduit ca această sărbătoare să fie prăznuită înainte de Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, în Postul Paştelui, ci tocmai în ultima lună a anului bisericesc, pentru că au dorit să-i dea un înţeles mai profund, şi anume să lege această sărbătoare nu numai de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos din morţi, ci şi de învierea cea de obşte, la sfârşitul lumii, când El va veni întru slavă şi putere multă să judece viii şi morţii: "Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos, în înţelegerea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, ne arată nu numai slava Învierii Lui din morţi a treia zi, ci şi slava cu care El va veni să judece viii şi morţii la sfârşitul veacurilor. De aceea, sărbătoarea este rânduită în ultima lună a anului bisericesc (pentru că anul bisericesc se sfârşeşte pe 31 august şi începe cu 1 septembrie), deoarece această ultimă lună a anului bisericesc vorbeşte despre lucrurile ultime înainte de venirea Domnului la sfârşitul lumii. Această sărbătoare a fost rânduită în ziua a şasea şi nu în ziua a şaptea, deoarece în ziua a şasea a fost făcut omul. Dacă Adam în Rai ar fi ascultat de Dumnezeu şi nu ar fi căzut în păcat, ajungea la lumina şi slava Împărăţiei lui Dumnezeu. Dar pentru că a căzut în păcat şi în întunericul rătăcirii, Noul Adam, Iisus Hristos, a împlinit ceea ce n-a făcut primul Adam. Noul Adam, prin ascultare până la moarte şi încă moarte pe Cruce, a arătat lumii slava la care este chemat omul creat după chipul lui Dumnezeu cel preaslăvit şi veşnic". Patriarhul României a mai arătat că Schimbarea la Faţă este ea însăşi un moment profetic deoarece "ne arată care este viitorul ultim al celor care cred în Hristos: slava şi bucuria Împărăţiei cerurilor. De aceea, icoana ortodoxă ne prezintă sfinţii în lumină cu aureolă sau pe fond auriu pentru a ne arăta că ei se află deja în Împărăţia cerurilor şi ne aşteaptă şi pe noi, se roagă pentru noi ca să intrăm şi noi în slava Împărăţiei cerurilor".