Lupta contra poluării provoacă scandal între ţările UE

▲ UE impune reguli pentru diminuarea poluării cu 20% până în 2020 ▲ Industriaşii europeni protestează dur faţă de măsurile care le-ar putea afecta afacerile ▲ Greenpeace cere stabilirea unei ţinte de 30% pentru reducerea emisiilor de CO2 ▲

Uniunea Europeană ia taurul de coarne în privinţa poluării, născând dispute dure între ţările membre. În vreme ce Germania salută noile măsuri de la Bruxelles, Finlanda le respinge în întregime. România a reuşit să obţină o păsuire până în 2020. Fiecare european va plăti 13 euro lunar „Fiecare european va scoate săptămânal din buzunar câte 3 euro pentru combaterea schimbărilor climatice prin planul adoptat miercuri de Bruxelles“, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, în discursul din Parlamentul European. El a avertizat că toate costurile unei eventuale lipse de acţiune în domeniu ar fi de 10 ori mai mare. Propunerile Comisiei Europene privind energia şi schimbările climatice au provocat reacţii diferite în Germania, concesiile făcute de Bruxelles industriei germane (siderurgie, chimie) nefiind considerate suficiente de cei în cauză. Ministrul german al mediului, Sigmar Gabriel, şi-a exprimat mulţumirea că obiecţiile Germaniei au fost luate în considerare, dar satisfacţia sa este departe de a fi împărtăşită de toţi conaţionalii săi. Astfel, ministrul Economiei, Michael Glos, a apreciat că planul de reducere a emisiilor de CO2 „va distruge locuri de muncă în industriile mari consumatoare de energie“. Comisia Europeană vizează reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020 faţă de 1990. Pentru Germania, aceasta înseamnă o scădere de 33% pe întreaga perioadă şi o reducere cu 14% în raport cu nivelul din 2005. Germania şi-a redus deja în mare măsură emisiile de CO2, din anii â90, şi a făcut din lupta împotriva schimbărilor climatice o axă a programului desfăşurat în cadrul preşedinţiei germane a Uniunii Europene şi a G-8, în 2007. UE dă României liber la poluare În vreme ce bogaţii Europei se plâng de prigoana UE, România se bucură de un tratament mai blând. Astfel, ţării noastre i se permite să emită cu până la 19% mai mult CO2 până în 2020, în comparaţie cu 2005, dar în acelaşi timp trebuie să-şi crească ponderea energiei regenerabile la 24% din producţia totală de energie, tot până în 2020. România şi Bulgaria sunt tratate cu cea mai mare generozitate de Comisie în ceea ce priveşte alocarea cotelor de CO2, pe motiv că cele două ţări, ultimele intrate în UE, au cea mai mare nevoie să recupereze întârzierile din dezvoltarea economică. Bulgaria va beneficia de o creştere de 20% a emisiilor de CO2, Ungaria de 10%, Polonia de 14% şi Slovacia de 13%. Aceste obiective, stabilite de Comisia Europeană, sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Potrivit UE, ţările mai bogate vor trebui să meargă chiar mai departe, în timp ce ţărilor mai sărace - şi toate ţările est-europene - li se va permite să-şi sporească emisiile pe măsură ce economiile lor se dezvoltă. Finlandezii se plâng de costuri Înăsprirea normelor europene de poluare provoacă însă revolta celor afectaţi direct. Astfel, miercuri, industria finlandeză, mare consumatoare de energie, a respins în bloc planul de acţiune al Comisiei Europene împotriva încălzirii climatice, care prevede ca sectoarele poluante să plătească pentru a obţine permise de poluare, până acum gratuite. „Energia regenerabilă nu este o valoare absolută“, a apreciat Confederaţia întreprinderilor finlandeze EK, denunţând o „politică climatică ineficientă, cu un cost exorbitant“. Executivul comunitar i-a cerut Finlandei ca energiile regenerabile să ajungă la 38% în 2020, faţă de 28,5% în prezent, obiectiv considerat „nerealist“ de către fabricanţii de hârtie, mari consumatori de energie şi de materii prime. Totuşi, producătorul de electricitate finlandez Fortum a salutat planul „ambiţios“, dar a cerut o armonizare europeană a dezvoltării energiilor regenerabile pentru a susţine ţările care, asemenea Finlandei şi Suediei, au făcut deja mari eforturi în domeniu.