Majoritatea statelor europene susţin ora de religie

În Amfiteatrul "Dumitru Stăniloae" al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti a avut loc miercuri, 12 mai, o conferinţă intitulată "Ora de religie. Comunicare şi comuniune". Prelegerea a fost susţinută de domnul Vasile Timiş, ministru secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

În cadrul conferinţei, organizată de Asociaţia Studenţilor Teologi Ortodocşi, au fost dezbătute probleme curente legate de prezenţa orei de religie în şcolile de stat. În introducerea prelegerii, ministrul Vasile Timiş a făcut un scurt istoric al prezenţei şi evoluţiei orei de religie în învăţământul românesc. El a precizat că atunci când vorbim de ora de religie, ea trebuie analizată sub un aspect mult mai complex deoarece implică gestionarea unor activităţi didactice comune cu celelalte discipline şcolare, iar ora de religie susţine actul pedagogic în ansamblul său. Referindu-se la statutul orei de religie în celelalte state ale Europei, domnul Timiş a precizat că "în spaţiul european, majoritatea statelor susţin ora de religie în şcoală. Cu alte cuvinte, nu trebuie să ne facem probleme din perspectiva valului european deoarece europenii au înţeles că trebuie să-şi asume spiritualitatea, iar acest lucru ţine de demnitate şi de pragmatism. În contextul actual, trebuie să ne gândim nu doar la faptul că am câştigat un statut, ci trebuie să ne gândim ca acest statut să-l păstrăm şi să-l valorificăm într-un mod echilibrat, elegant şi cu multă demnitate". "Crucea dascălului de religie nu este una uşoară" A doua parte a conferinţei a fost rezervată discuţiilor cu studenţii. Vasile Timiş a răspuns unui set de întrebări referitoare la perspectivele orei de religie în învăţământul de stat şi a dat sfaturi practice studenţilor teologi, ca viitori preoţi sau profesori de religie. "Profesorul de religie este cel mai vizat şi sub aspect pozitiv, dar şi sub aspect negativ, deoarece la religie, mai mult ca la alte discipline, se face asocierea între mesaj şi cel care transmite mesajul. De aceea, crucea dascălului de religie nu este una uşoară. Şansa lui, dar şi problemele lui decurg din specificul disciplinei. Dacă vorbim de ora de religie din perspectiva comunicării, trebuie să spunem că este vehiculat un bagaj informaţional foarte complex. Religia, ca şi Teologia, este doctrină, filosofie, artă şi istorie. Ora de religie, însă, trebuie văzută într-un echilibru cât mai optim între comunicare şi comuniune. Cea mai bună metodă didactică de a realiza o cateheză sau o oră de religie este asocierea cu Sfânta Liturghie. Liturghia începe cu închinarea la icoane, găsirea locului în biserică, cu alte cuvinte, ieşirea dintr-un mediu psihologic şi intrarea într-un spaţiu duhovnicesc. La ora de religie îi inviţi pe copii la intrarea într-un spaţiu psihologic-duhovnicesc aparte. Liturghia începe cu binecuvântarea mare, ora de religie poate începe cântând "Hristos a înviat" sau rostind rugăciunea. În prima parte a Sfintei Liturghii, noi primim nişte noţiuni, mai ales în momentul citirii Apostolului şi a Sfintei Evanghelii; ora de religie vine cu nişte conţinuturi care sunt tot de natură informaţională. Punctul culminant al Sfintei Liturghii este epicleza, când arhiereul sau preotul invocă Duhul Sfânt. Pentru a gestiona eficient ora de religie, trebuie să-i faci pe elevi să conştientizeze, să simtă aripa mângâietoare a Duhului Sfânt. E vorba aici de o epicleză didactică. Un copil îţi poate intra la ora de religie cu o anumită stare, fie de melancolie, fie de anxietate. Profesorul de religie trebuie să facă tot posibilul ca acel elev să iasă de la oră cu o stare de împăcare şi de linişte. Doar asemănându-se unei Sfinte Liturghii, ora de religie îşi atinge obiectivele." La sfârşitul discursului, ministrul Vasile Timiş a anunţat o posibilă conferinţă despre patrimoniul naţional la Mănăstirea Cernica. Importanţa conştientizării rolului formativ al profesorului "Am apelat la domnul Vasile Timiş pentru a ţine această conferinţă din două motive. Primul se datorează faptului că domnia sa este una dintre puţinele persoane care au avut contact direct cu realitatea orei de religie, cu tot ceea ce implică specificul acestei discipline. Al doilea motiv a fost generat de nevoia acută de dascăli responsabili în învăţământul românesc. Conferinţa nu şi-a propus realizarea unui etalon în ceea ce priveşte profesorul de religie sau modul în care trebuie ţinută o astfel de oră, ci a avut ca principal scop conştientizarea rolului important pe care îl are profesorul de religie în formarea elevului, ca viitor membru al bisericii şi al societăţii", ne-a declarat Marius Ciulu, coordonatorul Departamentului cultural ASTO.