Mănăstirea Hurezi la ceas de praznic

Hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat câteva sute de credincioşi la mănăstirea vâlceană Hurezi. Sărbătoarea a început din seara zilei de luni, 20 mai, prin slujba de Priveghere. Ieri, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La Sfânta Liturghie a participat şi Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Gherasim.

Biserica Mănăstirii Hurezi a fost ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, în vecinătatea localităţii vâlcene Horezu. A avut menirea de necropolă pentru familia domnească.

Aşezat în mijlocul ansamblului mănăstiresc, sfântul lăcaş impresionează prin pictura realizată în frescă, unde se regăsesc şi compoziţii cu caracter laic, desprinse din viaţa ctitorilor (istoria ilustrată a vieţii împăratului Constantin cel Mare, cu o anumită semnificaţie pentru vremea aceea, biruinţa Crucii asupra semilunii turceşti etc.). De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabilă galerie de portrete de mare valoare artistică, înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu cu familia sa, în care se disting chipul doamnei Maria, de asemenea înaintaşii săi direcţi şi rudele din neamul Basarabilor şi Cantacuzinilor. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc, realizat tot din lemn, purtând stema Cantacuzinilor, strănile şi un bogat policandru, toate din vremea ctitorului. Mormântul din marmură din pronaos, cu o placă sculptată artistic, pregătit pentru adormirea ctitorului voievod, constituie mărturia cea mai grăitoare a destinaţiei şi valorii acestei mănăstiri. Tot aici se află, pe lângă alte morminte, şi cel al vrednicului egumen Ioan arhimandritul, vrednic ostenitor în rânduiala ctitoriilor brâncoveneşti.