Mănăstirea Şinca Nouă va avea o biserică nouă

Aşezământul monahal din Ţara Făgăraşului, reînfiinţat în 2009, va avea o nouă biserică ce se va zidi pe locul unde există ruinele unui lăcaş de cult din secolul al XVI-lea, dărâmat de prigoana generalului Bucov. Piatra de temelie pentru această biserică a fost aşezată sâmbătă, 6 iulie, de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

 

Mănăstirea din apropierea satului Şinca Nouă, judeţul Braşov, este foarte veche, dar, pentru mai bine de două secole, a încetat să mai existe. Viaţa monahală a fost reluată de câţiva ani, când, în mod providenţial au fost descoperite ruinele unei biserici, dărâmată de generalul austro-ungar Bucov, ca multe alte mănăstiri din Ţara Făgăraşului. Chiar istoria satului Şinca Nouă este legată de trecutul zbuciumat al Transilvaniei. În urma Uniaţiei de la 1698, ortodocşii din localitatea Şinca au fost îndemnaţi să treacă la catolicism, iar refuzul lor a însemnat strămutarea lor din comunitate. Se spune că românii de aici au dorit atât de mult să rămână ortodocşi, încât au lăsat avuţiile şi au întemeiat un alt sat, actualul Şinca Nouă. În satul lor, actualul Şinca Veche, au rămas foarte puţine familii, legate prea mult de avuţia ce-ar fi pierdut-o în cazul strămutării. 

 

Documentele vremii menţionează că la strămutare, oamenii s-au aşezat lângă o mănăstire şi au primit sprijinul monahilor. După dărâmarea mănăstirii, trecerea anilor a produs schimbări în poiana unde erau aşezaţi călugării spre vieţuire, iar urmaşii nu au mai ştiut locul unde era odinioară biserica. Abia în 1985, un credincios din Şinca Nouă, cunoscut ca Nică a Stanei,  a aşezat o cruce de lemn în poiană, iar săpăturile din 2008-2009 au descoperit ruinele bisericii, cu urme de pictură şi s-a concluzionat că acea cruce fusese aşezată chiar pe locul altarului. N-a trecut mult timp, iar comunitatea din Şinca Nouă, prin preotul paroh şi primar au cerut reînfiinţarea actualei mănăstirii, păstorite de protosinghelul Matei Bilauca şi în care se ostenesc alţi trei vieţuitori. Actualmente, mănăstirea are un corp de chilii cu un paraclis, iar prin punerea pietrei de temelie pentru biserica mare, se doreşte ca aşezământul să redevină ceea ce a fost pe vremurile când aici, la poalele Munţilor Făgăraş, existau foarte multe schituri şi mănăstiri.

Istoria recentă a mănăstirii este marcată şi de evenimentul din 6 iulie, când Mitropolitul Ardealului a aşezat piatra de temelie pentru un nou lăcaş de cult. Slujba religioasă a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Mitropolit Laurenţiu în aer liber, în pridvorul paraclisului mănăstiresc. Au participat la slujbă mulţimi de credincioşi din Şinca Nouă şi din satele învecinate, mulţi dintre aceştia purtând costumele populare. În soborul de preoţi s-au aflat stareţul Matei Bilauca, vieţuitori de la mănăstirile apropiate, protopopul de Făgăraş I, Marcel Dobrea, şi alţi slujitori ai sfintelor altare din împrejurimi şi de mai departe. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Parohiei Şinca Nouă.

 

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a tâlcuit Evanghelia citită la Sfânta Liturghie din sâmbăta ce precede Duminica Tuturor Sfinţilor Români, fragment din predica de pe munte a Mântuitorului Iisus Hristos. 

 

„Uşa sufletelor noastre nu se deschide de afară. Mântuitorul Iisus Hristos bate la uşa sufletului şi aşteaptă ca dinăuntru să o deschidem şi apoi El să intre. Suntem îndemnaţi astăzi, mai presus de toate, să cerem de la Dumnezeu milostivirea Sa asupra noastră şi bunurile care ne duc în Împărăţia Cerurilor. Biserica, şcoala rugăciunii ne învaţă să cerem de la Dumnezeu bunurile veşnice. Trebuie să ne rugăm să primim mântuirea şi apoi toate celelalte le vom primi şi de toate celelalte ne vom bucura aici, pe pământ“, a spus ierarhul.

Slujba de punere a pietrei de temelie a fost oficiată la ruinele fostei biserici, protejate de intemperii printr-o încăpere din lemn, ridicată de Primăria din Şinca Nouă. Biserica nouă va cuprinde la primul nivel ruinele vechiului lăcaş de cult, iar la cel de-al doilea nivel, spaţiul liturgic. Biserica va fi închinată Duminicii Sfinţilor Români şi Sfântului Prooroc Isaia. La finalul slujbei religioase, IPS Mitropolit Laurenţiu a explicat rânduiala liturgică săvârşită şi i-a îndemnat pe credincioşii prezenţi în număr mare să fie alături de obştea mănăstirii în această lucrare de reînviere a mănăstirii făgărăşene. În cuvântul de mulţumire, protosinghelul Matei Bilauca a amintit istoria cunoscută a mănăstirii şi a exprimat recunoştinţa obştii faţă de ierarh, căruia i-a dăruit icoana Sfântului Apostol Natanail, pictată de unul dintre vieţuitorii mănăstirii. „A fost aşezată astăzi pentru veşnicie această cruce şi piatra de temelie pentru biserica ce-o vom zidi. Suntem profund recunoscători IPS Mitropolit Laurenţiu“, a spus protos. Matei Bilauca.