Mănăstirile Cârcea şi Vodiţa îşi vor serba ocrotitorul

Două centre monahale din Mitropolia Olteniei îşi vor serba hramul săptămâna viitore, de praznicul Sfântului Antonie cel Mare, marţi 17 ianuarie. În Arhiepiscopia Craiovei sfântul va fi cinstit la Mănăstirea Cârcea, iar în Episcopia Severinului şi Strehaiei la Mănăstirea Vodiţa.

Paşii pelerinilor se vor îndrepta săptămâna viitoare, de praznicul Sfântului Antonie cel Mare, spre două centre monahale importante din Mitropolia Olteniei: Mănăstirile Cârcea şi Vodiţa. An de an tradiţia cinstirii sfântului a fost îmbogăţită prin privegheri, Sfinte Liturghii arhiereşti şi rugăciuni pentru tot sufletul creştinesc din Oltenia. Rugăciuni în cinstea Sfântului Antonie în Dolj şi Mehedinţi La Mănăstirea Cârcea, în judeţul Dolj, sărbătoarea Sfântului Antonie va începe de luni seara cu Vecernia, Litia şi Privegherea. A doua zi, Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va sluji Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Sfântul aşezământ monahal de la Cârcea, închinat Sfântului Antonie cel Mare şi praznicului Intrării Maicii Domnului în Biserică, se află situat la mai puţin de 10 km de oraşul Craiova, în direcţia Coşoveni, Leu, Caracal. A fost temeluită în anul 1957, prin strădania familiei Cristofir, şi sfinţită, după 1989, de mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei. Astăzi, funcţionează ca mănăstire de maici, fiind condusă de monahia Eleonora Cristofir. În Cetatea Băniei, Sfântul Antonie va fi cinstit în mod deosebit la Catedrala "Maica Domnului - Dudu", ca cel de-al doilea hram. Aici credincioşii vor putea participa la Sfânta Liturghie, care va fi oficiată în sobor de preoţi şi diaconi, şi se vor putea închina la icoana sfântului. În Episcopia Severinului şi Strehaiei, la Mănăstirea Vodiţa Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoţi, protos fiind părintele Ioanichie Nicolaescu, stareţul cinstitului aşezământ. Mănăstirea Vodiţa este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar în judeţul Mehedinţi şi totodată prima vatră mănăstirească din ţara noastră administrată autonom (salmovlastie), după regulile Bisericii Orientale, stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. Aşezământul a fost întemeiat de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana în secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Vârciorova, între anii 1370 şi 1372.