Mâncare tradiţională românească pentru funcţionarii europeni

▲ Parlamentarii europeni au avut ocazia să deguste, timp de câteva zile, produse tradiţionale româneşti, în cadrul expoziţiei AgRO-România, ce a avut loc la Parlamentul Europei ▲ Între 31 martie şi 2 aprilie, parlamentarii au mâncat 1.400 de sarmale, 180 de kilograme de brânză, mezeluri şi au băut 700 de litri de vin ▲ Guvernul României va înfiinţa un Oficiu pentru promovarea produselor tradiţionale româneşti ▲

Peste 3.000 de funcţionari şi parlamentari europeni s-au înfruptat, timp de trei zile, din mâncărurile şi vinurile româneşti, fiind consumate 1.400 de sarmale, 700 de litri de vin şi peste 180 de kilograme de brânză cu ocazia expoziţiei Agro-România, organizată la Parlamentul European. „România este prima ţară din cele aderate recent care a organizat timp de trei zile, în holul Parlamentului European, o astfel de expoziţie, ce reflectă tradiţiile sale. Parlamentarii europeni şi funcţionarii care au participat la degustări s-au interesat de posibilitatea de a cumpăra astfel de produse“, a declarat europarlamentarul român, Constantin Dumitriu, din partea Partidului Popular European şi membru al Comisiei de Agricultură, care a avut iniţiativa organizării expoziţiei. Acesta a precizat că România încearcă să reintroducă unele produse tradiţionale în comunitatea europeană, precum salamul de Sibiu care, în prezent, nu poate fi comercializat în Uniunea Europeană din cauza restricţiilor privind pesta porcină. România a fost prezentă, în perioada 31 martie-2 aprilie, în holul Parlamentului European cu o expoziţie dedicată tradiţiilor sale culinare şi oenologice. În fiecare zi au fost organizate două degustări de produse tradiţionale, precum brânza de burduf, toba, sarmalele sau vinul românesc. Vinul şi brânza de burduf au fost cele mai apreciate, fiind consumate circa 180 de kilograme de brânză sau caş în cele trei zile şi peste 700 de litri de vin. Parlamentarii şi funcţionarii europeni au consumat circa 1.400 de sarmale în doar o oră, şi peste 120 de kilograme de mici în circa două ore. Şi mezelurile româneşti au fost la mare căutare, peste 14 sortimente cu o cantitate totală de 300 de kilograme fiind consumate. Costuri de 70 de mii de euro pentru organizarea târgului „Peste 700 de litri de vin au fost consumate la cele şase degustări din perioada expoziţiei. În ceea ce priveşte vinul, este o bună oportunitate de a-l promova, iar din aprilie vom începe construirea unui brand de ţară în domeniul vinului pentru a ne impune pe piaţa europeană“, a spus directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, Ovidiu Gheorghe. Expoziţia „AgRO-România. Tradiţii şi recunoaştere“ a fost organizată în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului şi Asociaţia Română a Cărnii. Costurile de organizare au depăşit 70.000 de euro, fondurile fiind asigurate de la Ministerul Agriculturii şi patronate. Manifestarea reprezintă o oportunitate pentru a cunoaşte potenţialul şi specificul agriculturii româneşti, un domeniu în care România îmbină cu succes elementele tradiţionale cu cele moderne, se arată într-un comunicat de presă al grupului PPE-DE remis presei. În cadrul evenimentului au avut loc o serie de acţiuni pentru a evidenţia elementele prin care se remarcă agricultura şi satul românesc, prezentări ale potenţialului agriculturii româneşti, ale metodelor de agricultură ecologică utilizate în România, dar şi degustări de vinuri şi produse tradiţionale. La deschidere au participat Joseph Daul, preşedintele grupului PPE-DE din Parlamentul European, Leonard Orban, comisar european pentru Multilingvism, Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii, şi Neil Parish, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Joseph Daul a declarat că îl bucură această iniţiativă de a promova agricultura românească, el însuşi având ocazia, în timpul vizitelor în România, să aprecieze calitatea produselor agro-alimentare româneşti. „E bine că aţi venit la Bruxelles cu aceste produse, dar e timpul să vină şi Europa în România. Bunăstarea românilor trebuie să crească, iar banii şi Europa trebuie să ajungă şi în mediul rural“, a afirmat preşedintele celui mai important grup politic din Parlamentul European. La rândul său, comisarul european Leonard Orban a subliniat importanţa agriculturii pentru economia României: „Agricultura reprezintă un procent mic din PIB-ul României, dar viaţa multor concetăţeni de-ai mei depinde de această activitate. Prioritatea României ar trebui să fie modernizarea agriculturii, iar Politica Agricolă Comună ne dă şansa să accelerăm acest proces“, a declarat comisarul Leonard Orban. De asemenea, şi ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a insistat asupra potenţialului pe care îl are agricultura românească şi rolul Politicii Agricole Comune în dezvoltarea agriculturii româneşti. Oficiu pentru Produse Tradiţionale Tocmai pentru promovarea produselor tradiţionale la nivelul Europei şi nu numai, Guvernul va emite o ordonanţă prin care să fie înfiinţat Oficiul Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice. „Sper ca Guvernul să adopte un proiect de ordonanţă pentru înfiinţarea unui Oficiu Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice, care ar trebui să se ocupe de aplicarea reglementărilor comunitare ce sunt transpuse în legislaţia naţională vizavi de produsele tradiţionale, şi să sprijine producătorii pentru a-şi înregistra produsele“, a spus Cioloş. Ministrul a precizat că oficiul va acorda consiliere tehnică de specialitate producătorilor care fac produse tradiţionale. „Avem o mulţime de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii şi care sunt atestate la nivel naţional, dar nu sunt protejate la nivel european şi asta presupune un demers ceva mai complex“, a explicat ministrul. Condiţii sanitar-veterinare stricte Acesta a precizat că a solicitat Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) să pregătească un ordin pe baza căruia se vor acorda unele derogări privind producerea alimentelor tradiţionale, dar care să respecte criteriile tradiţionale. „Am solicitat ANSVSA să pregătească un ordin cu normele pe baza cărora se vor acorda derogări de la normele de igienă privind procesarea acestor produse respectând criteriile tradiţionale“, a precizat Dacian Cioloş. Ministrul a spus că produsele tradiţionale vor putea fi comercializate în mod organizat pe piaţa naţională şi europeană şi nu se va mai impune acea limitare de piaţă locală. Oficiul se va ocupa şi de promovarea produselor tradiţionale, a precizat ministrul. Orice producător poate solicita înregistrarea produselor proprii Ministrul agriculturii a anunţat că orice producător din România poate solicita înregistrarea şi protecţia caracteristicilor tradiţionale pe care le realizează. Acesta a afirmat că va aproba un ordin care sa stabilească procedura de înregistrare a unui produs şi aceea de protecţie la nivel naţional şi comunitar. Costurile pe care le presupune aceasta procedură vor fi suportate de producător. „Practic, este înregistrată şi protejată o reţetă specifică, indiferent de locul unde se realizează produsul sau de unde vine materia primă“, a spus ministrul Cioloş. Cârnaţii de Pleşcoi sau salamul de Sibiu nu vor putea fi produşi în alte ţări ale Uniunii Europene decât cu acordul producătorilor autentici. Specialităţile tradiţionale autohtone vor fi protejate din punct de vedere al respectării reţetelor de fabricaţie pe întreg teritoriul comunitar, odată cu aprobarea Executivului a unei legi în acest sens. „Este un lucru bun, pentru că produsele tradiţionale româneşti aveau nevoie de protecţie mai mult decât oricând, dacă este să ne amintim numai de scandalurile care s-au iscat pe diverse produse începând de la cele din categoria mezeluri şi până la cele de bauturi alcoolice. Astfel de reglementări vor aduce ordine şi protecţia reţetelor de fabricaţie a produselor, lucru cel mai important pentru asta aduce autenticitate, şi automat, piaţă de desfacere“, a precizat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta şi Asociaţiei Române a Cărnii. ▲ Criterii dure pentru obţinerea licenţei Reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că fabricarea unui produs românesc considerat specialitate tradiţională de un nou producător poate fi făcută numai după obţinerea acceptului din partea producătorului autentic. „Sunt criterii foarte dure care trebuie îndeplinite în acest caz. Pentru că dacă noii producători vor să fabrice un anumit tip de produs tradiţional şi nu respectă reteta, materiile prime şi modalitatea de fabricaţie deja înregistrate întocmai, producătorii autentici pot să ceară de la aceştia daune financiare serioase pentru că le-au afectat prestigiul produsului“, a declarat Tudorel Baltă. Printre produsele tradiţionale care vor putea fi protejate la nivel comunitar se numără caşul de Oaş, brânza de Moeciu, horinca de Maramureş sau cârnaţii de Pleşcoi. România a înaintat, în anul 2004, o listă de produse tradiţionale pentru care ar fi putut solicita protecţie după aderare. Potrivit Ministerului Agricuturii, produsele incluse pe lista respectivă nu au beneficiat de protecţie pe piaţa comunitară, întrucat România nu era membru al Uniunii Europene.