Manifestări culturale în Arhiepiscopia Râmnicului

În perioada 2-5 iunie 2012, în localitatea Şerbăneşti-Ştefăneşti au avut loc manifestări culturale, ştiinţifice şi duhovniceşti închinate împlinirii a 266 de ani de la ctitorirea fostei Mănăstiri Morunglavu şi a 100 de ani de la trecerea la Domnul a marelui om de cultură Spiru Haret. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicări şi referate.

Manifestările au debutat sâmbătă cu Sfânta Liturghie, urmată de Parastasul pentru ctitori. Luni, 4 iunie, s-a derulat concursul şcolar cu tema "Teodor Bălăşel - formator de cultură şi mărturisitor al credinţei strămoşeşti". Marţi, 5 iunie, la fosta Mănăstire Morunglavu au avut loc Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru ctitori, cercul preoţesc cu tema: "Practici neortodoxe cu privire la Taina Sfântului Maslu", comunicare susţinută de preotul Ioan Lăzărescu, şi simpozionul ştiinţific "Mănăstirea Morunglavu de-a lungul istoriei. Centenarul Spiru Haret". Îndemn la "reînnoirea testamentului haretian" În deschidere au vorbit preotul Ioan Lăzărescu şi prof. Florin Epure, directorul DJCPN Vâlcea, organizatorii acestei manifestări. De asemenea, preotul Iulian Mădălin Buşagă, protopop de Drăgăşani, a transmis invitaţilor cuvântul Preasfinţitului Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului: "Este foarte important că manifestările dedicate Centenarului Spiru Haret (1912-2012) sunt organizate de instituţiile spirituale, culturale şi educaţionale ce ştiu să pună în valoare activitatea înaintaşilor vrednici de pomenire. Biserica şi Şcoala, două instituţii care au preocupări comune, au fost slujite de Spiru Haret în dorinţa de a cultiva fiinţa neamului românesc. Dragostea creştină a ilustrului învăţat Spiru Haret s-a manifestat în dorinţa şi lucrarea de luminare a poporului român. Conlucrarea lui ca ministru cu preoţimea Bisericii noastre a dus la realizarea unor numeroase programe culturale-educaţionale în folosul satelor româneşti, şi mă refer aici la înfiinţarea de şcoli, biblioteci, cercuri culturale, coruri şcolare şi bisericeşti, reviste etc. Aplecarea lui Spiru Haret spre patrimoniul spiritualităţii româneşti de la sate a redimensionat capacitatea creativă a poporului nostru cultivând dragostea de frumos, artă, educaţie şi sacralitate. În spiritul acestor acţiuni, acum la împlinirea a 100 de ani de la trecerea lui Spiru Haret în eternitate, slujitorii sfintelor altare vâlcene sunt chemaţi să contribuie, alături de reprezentanţii învăţământului şcolar judeţean şi de instituţiile culturale vâlcene, să reînnoiască în spirit creativ testamentul haretian". Comunicările ştiinţifice au fost susţinute de pr. Ioan Lăzărescu - "Mănăstirea Morunglavu, trecut şi prezent", prof. Ilie Rotaru - "Teodor Bălăşel, formator de cultură", prof. Ovidiu Dincă - "Rolul Mănăstirii Morunglavu în frământatul an 1821", prof. drd. Florin Epure - "Matei Morunglavu". Mănăstirea Morunglavu, file de istorie Manifestările s-au încheiat cu festivitatea de premiere a concursului "Teodor Bălăşel, formator de cultură şi mărturisitor al credinţei strămoşeşti". În finalul manifestării, prof. Epure a vorbit despre parcursul istoric al cinstitului aşezământ monahal şi despre rânduielile statornicite de ctitori. "Fosta Mănăstire Morunglavu, care figurează ca monument istoric în lista patrimoniului cultural naţional, din localitatea Şerbăneşti (Ştefăneşti, judeţul Vâlcea), este ctitoria boierului Matei Morunglavu, fiul diaconului Dumitraşcu şi jupâniţa Maria, la anul 1746. În testamentul său, jupân Matei Morunglavu spunea că: "nefăcând feciori, am făcut acest schit, în loc de fecior". Tot în actul testamentar, ctitorul a lăsat "cu limbă de moarte" ca niciodată să nu se aleagă stareţ dintre străini, ci numai din rândul monahilor români. La o anumită vreme, probabil după moartea soţiei, Matei Morunglavu alege calea călugăriei sub numele de Metodie. A adormit întru Domnul la 14 septembrie 1756 şi a fost îngropat în biserica sa, fără nici o piatră de mormânt. Ansamblul monastic de la Şerbăneşti a jucat un rol important în timpul "zaverei" de la 1821. Aici au poposit pandurii lui Tudor în drumul către Bucureşti şi tot aici şi-au stabilit turcii cartierul general înainte de luptele care s-au purtat la Drăgăşani şi Zăvideni", a spus directorul Florin Epure.