Manifestări închinate poetului Mihai Eminescu, în Transilvania
Numeroase manifesări culturale au loc în această perioadă, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Alături de recitaluri din opera lui Mihai Eminescu, vor avea loc vernisaje de expoziţii şi conferinţe închinate marelui poet naţional la Cluj-Napoca, Sibiu, Alba Iulia, Braşov, Dej.
Joi, 15 ianuarie, la ora 17:00, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii Române, Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează vernisajul expoziţiei de grafică a artistului Horea Remus Epure, intitulată „Eminescu în Transilvania“.
Prin cele peste 50 de lucrări unicat prezentate în această expoziţie, Horea Remus Epure îşi propune să reconstituie traseele eminesciene prin Transilvania, prezentând locurile vizitate de poet în cursul celor două călătorii realizate la vârstele de 16 şi, respectiv, 18 ani, conform unui comunicat al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
O secţiune distinctă a expoziţiei prezintă Clujul în epoca lui Eminescu, aşa cum putea fi acesta văzut prin ochii poetului. Într-un alt registru, mai larg, sunt prezentate peisaje ardeleneşti, dar şi monumente reprezentative ale Clujului, capitala culturală şi de suflet a Transilvaniei, după cum se arată în comunicat.
Convertite în limbajul graficii, cu rafinament şi emoţie artistică, lucrările lui Horea Remus Epure reprezintă o temerară încercare de recuperare prin mijloacele artei a memoriei eminesciene, dar şi a unui patrimoniu monumental unic, aparţinând tuturor etniilor şi confesiunilor reprezentative din spaţiul transilvănean.
Născut în 29 iunie 1951, la Târgu-Mureş, Horea Remus Epure a realizat, începând din 1979, peste 200 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate (Viena, Budapesta, Salgotarján, Citta di Castello, Perugia etc). Este membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş din anul 1980.
A fost membru fondator al Grupului Plastic „Mimesis“, de pe lângă Clubul Zamur din Târgu-Mureş. Lucrările sale sunt prezente în muzee, în galerii şi în numeroase colecţii private din ţară şi din străinătate. Tehnicile utilizate de artist sunt grafica în tuş şi color şi acuarela. Expoziţia va fi deschisă în perioada 15-31 ianuarie, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Spectacol la Şcoala Populară de Artă clujeană
La Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“, în sala „Şantier“, are loc, de la ora 17.00 un spectacol dedicat Zilei Culturii Naţionale, cu ocazia zilei de naştere a lui Mihai Eminescu. Spectacolul se intitulează „Eminesciana“ şi prezintă recitaluri de muzică şi poezie, cu participarea cursanţilor şcolii de la clasele de canto muzică clasică, corală şi actorie, coordonaţi de experţii Doina Miclea, Petre Băcioiu, Marina Simionescu. De asemenea, la spectacol participă şi cvartetul vocal al şcolii format din: Marina Simionescu - soprană, Andreea Teodoru - alto, Emanuil Toma - tenor şi Dorin Simionescu - bariton. Spectacolul va fi prezentat de actorul Petre Băcioiu.
Recitaluri din opera lui Eminescu, la Sibiu
Actorii Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu recită poezii de Mihai Eminescu, aşa cum au obişnuit publicul de câşiva ani, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Astfel, Teatrul Naţional din Sibiu marchează ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu şi Ziua Naţională a Culturii printr-o serie de recitaluri de poezie programate pe tot parcursul lunii ianuarie, în mai multe spaţii publice ale Sibiului, preum Librăria Habitus şi ArtCafe, precum şi în licee şi şcoli generale.
Recitalurile actorilor sibieni au devenit o tradiţie şi au loc de mai multe ori pe an, fiind dedicate unor personalităţi culturale importante ca Lucian Blaga, Octavian Goga şi Radu Stanca.
Un eveniment deosebit a avut loc miercuri, 14 ianuarie, Librăria Habitus din Piaţa Mică, intitulat „ Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubitââ. Recitalul a fost susţinut de actorii Renate Müller Nica şi Cătălin Neghină şi a cuprins poezii şi fragmente din corespondenţa inedită dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, conform unui comunicat al Teatrului Naţional din Sibiu. Tot miercuri au mai fost susţinute recitaluri la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“, la Şcoala nr. 25 (Valea Aurie), la Liceul Pedagogic, la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu“, la Şcoala de aplicaţii „Eremia Grigorescu“, la Librăria Habitus şi la ArtCafe.
Azi, 15 ianuarie 2015, au loc manifestări la Şcoala nr. 18 (recită Irina Deak); la Liceul Economic (recita Renate Müller Nica şi Cătălin Neghină, în spectacolul „Dulcea mea doamnă/Eminul meu iubitââ), Colegiul „Octavian Goga“ (prezintă Bogdan Sărătean: „Eminescu despre noiââ), Liceul Textil (prezintă Renate Müller Nica: „A fost, este şi va fi mereu marele Eminescu“), la Şcoala generală nr. 4 (prezintă Ioana Blaga Frunzescu: „Lecturi din Eminescu“), Şcoala nr. 20 (prezintă: Codruţa Vasiu, Emöke Boldiszar, Mihai Coman, Serenela Mureşan, Viorel Raţă: „Recital Eminescu“), ArtCafe (prezintă Cristian Stanca, Pali Vecsei, Ali Deac, Adrian Neacşu, Marius Turdeanu şi Arina Trif: „Recital Mihai Eminescu“).
Programul dedicat marelui poet Mihai Eminescu va continua vineri, 16 ianuarie, la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal“, la Liceul „Octavian Goga“, la ArtCafe. Luni, 19 ianuarie, vor avea loc recitaluri şi prezentări ale operei lui Mihai Eminescu la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“, iar marţi, 20 ianuarie, programul se va încheia cu un recital din poezia lui Mihai Eminescu la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu“.
Conferinţă despre Eminescu la Alba Iulia
La Alba Iulia, joi, 15 ianuarie 2015, va avea loc de la ora 17:00 o prelegere publică cu tema „Eminescu necunoscut“ în Aula Magna din incinta Universităţii „1 decembrie 1918“ care va fi susţinută de părintele prof. George Remete, titularul catedrei de Teologie Dogmatică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul instituţiei academice bălgrădene.
Discursul de omagiere a „poetului nepereche“, cel care reprezintă „omul deplin al culturii romaneşti“, aşa cum îl numea filosoful Constantin Noica, se doreşte a fi, după cum spune autorul conferinţei, „o reevaluare a lui Mihai Eminescu în contextul tendinţei post-moderniste actuale şi a negării desemnării lui ca poet naţional, a negării sintagmei de poet naţional. Sau, altfel, spus e vorba de confruntarea sau înfruntarea tradiţiei. O judecare sau o judecată a poeziei în perspectiva actuală şi eternă“.
Ziua Culturii Naţionale la Dej
O serie de manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale, organizate de primărie, au loc azi, la Dej. De la ora 11.00, la bustul poetului Mihai Eminescu, după intonarea Imnului Naţional al României va avea loc o slujbă de pomenire, urmată de depuneri de jerbe şi flori la bustul poetului. Va urma un moment artistic în cadrul căruia vor fi prezentate recitaluri de muzică şi poezie, susţinute de Marin şi Petra Grad, Trupa „Vistrian Roman“ a Casei Municipale de Cultură din Dej, coordonator: Mariana Reman. Un recital de muzică corală va fi susţinut de Corala „Armonia“ a Casei Municipale de Cultură Dej, dirijor: Doina Sima-Minea.
De asemenea, ziua 15 ianuarie va fi marcată şi la Biblioteca Municipală Dej prin Expoziţia de carte cu titlul: „Dor de Eminescu“.
Manifestare închinată lui Eminescu la Braşov
Joi 15 ianuarie, la Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braovului va avea loc o manifestare sub genericul „Întâlnire cu poetul nostru naţional Mihai Eminescu“, dedicată aniversării a 165 de ani de la naşterea marelui poet.
Cu acest prilej, pr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti, va prezenta mai multe mărturii privind cele trei popasuri ale marelui poet la Braşov.
La manifestare sunt invitaţi să participe, de la ora 13.00, elevi şi cadre didactice din Braşov şi împrejurimi, apoi, iar la ora 16.30 va avea loc o nouă rundă de manifestări cu participarea junilor braşoveni, a Asociaţiei „Şcheii Braşovului“ şi a membrilor Asociaţiei „Sfântul Andrei“ din Şchei.
Se vor recita versuri din opera lui Eminescu şi vor fi susţinute comunicări de către membrii colectivului muzeului privind popasul braşovean al marelui poet, conform celor precizate de pr. dr. Vasile Oltean.
Un prim popas la Braşov al tânărului Eminescu are loc între 1 iulie şi 21 septembrie 1864, alături trupa de teatru a lui Fani Tardini Vlădiceascu.
„În sala de festivităţi a Gimnaziului «Andrei Şaguna», pe atunci „Şcolile centrale române“. Au fost prezentate mai multe piese de teatru, între care şi „Răzvan şi Vidra“ a lui B.P. Hasdeu. Eminescu juca rolul Ciobanului din această piesă. Anul următor, între 7 iunie-19 iulie 1865, documentele braşovene confirmă un nou popas al tânărului poet, alături de aceeaşi trupă, formată din 20 persoane, în sala Reduta din Cetatea Braşovului“, a spus pr. Vasile Oltean.
Astfel, „cunoscând Biserica «Sfântul Nicolae» şi obiceiul Junilor din Şcheii Braşovului, Mihai Eminescu scrie o frumoasă poezie, una din primele sale poezii, după cea dedicată altui braşovean, Aron Pumnul, originar din Cuciulata, care i-a fost profesor la Cernăuţi. La Braşov dedică Bisericii «Sfântul Nicolae» din Şchei poezia «Învia-vor voievozii», cunoscută dintr-o puţin cunoscută publicaţie a cercetătorului braşovean Sterie Stinghe de la Târgu Mureş, din care reproducem un fragment, din care se constată referinţa directă la biserica şcheiană şi obiceiul junilor: «…Dom regal cu mândre turle, a lui Neagoe tesaur/ Pe Mihai ce admirat-ai în zenitul său de aur/ Şi slăvit-ai a lui Radu îndoită biruinţă/ În a doua înviere s-ar putea să n-ai credinţă?/ Juni semeţi cu surle-n frunte şi cu zumzet de cimpoaie/ Scutură din letargie inimile ce se-ndoaie/ Împlini-se-va destinul, când sfărma-vor buzdugane/ De vătafi şi-armaşi izbite, a cetăţii porţi duşmane»“, conform celor precizate de pr. Oltean.
De asemenea, în stagiunea din 1867-1968 Eminescu se găseşte din nou la Braşov, însoţind trupa lui Mihai Pascali, şi în sala de spectacole „Reduta“ au loc mai multe spectacole, între care şi unul cu celebra piesă a lui Dimitrie Bolintineanu „Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni“, dată în beneficiul elevilor şagunişti. În această piesă a jucat ca artist şi compozitorul George Ucenescu, autorul melodiei imnului „Deşteaptă-te Române“. De asemenea, s-a jucat piesa „Moartea lui Mihai Viteazul la Tord“ a lui Costantin Harlepliu din 1854, păstrată în fondul de carte veche din Şcheii Braşovului. Eminescu dedică braşoveanului Andrei Mureşianu celebrul său poem, iar în poezia „Epigonii“ aceluiaşi poet braşovean îi dedică frumoase versuri. Ulterior, braşoveanul Ion Scurtu realizează o ediţie a poeziilor eminesciene şi un alt braşovean susţine în Germania teza de doctorat cu „Metrica lui Eminescu“, conform celor precizate de pr. dr. Vasile Oltean.
„Legăturile lui Eminescu cu braşovenii“
După cum a menţionat directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şecheii Braşovului, pr. dr. Vasile Oltean, „legăturile lui Eminescu cu başovenii continuă pe meleagurile Vienei, în cadrul societăţii „România“ condusă de braşovenii Pandele Dima (fratele compozitorului George Dima) şi Aurel Mureşianu, precum şi în cadrul „României June“, unde Eminescu activa ca bibliotecar, iar braşovesanul Sterie Ciurcu era casier. Împreună cu Aurel Mureşianu, Nicolae Onciu şi Vasile Burlă, Eminescu face parte din comisia aleasă pentru fuziunea celor două societăţi româneşti din Viena. Aurel Mureşianu frecventase împreună cu Eminescu cursurile de filozofie poetică ale dr. Zimmermann, ca şi cele de gramatică comparată a limbilor romanice ale prof. vienez Musafie, cât şi alte cursuri universitare de economie politică, filozofia dreptului, dreptul european al ginţilor, teoria dreptului subiectiv. Împreună au alcătuit celebrul „Apel“ lansat la Putna cu ocazia sărbătoririi lui Ştefan cel Mare, colaborând şi cu fizicianul braşovean Nicolae Teclu, numit preşedinte al Societăţii studenţilor români pentru serbarea de la Putna, după cum a mai precizat pr. dr. Vasile Oltean.
Ultimul popas la Braşov al lui Eminescu se datorează braşoveanului Costantin Popazu - „doctorul“ lui Mihail Eminescu. Prietenia cu vărul său primar, Titu Maiorescu, favorizează şi legăturile lui Costantin Popazu cu Eminescu. Ca student în ultimul an al facultăţii de medicină de la Viena mediază internarea marelui poet la Ober Dobling, în cunoscutul ospiciu de alienaţi al doctorului Obersteiner, profesorul său la catedră. În toamna anului 1883, Costantin Popazu l-a vizitat pe marele poet în spitalul Caritas al doctorului Şuţu din Bucureşti şi constată tratamentul insuficient, astfel că propune vărului său Maiorescu să-l interneze pe poet în spitalul vienez. Poetul, în compania prietenului Chibici şi a gardianului de la spitalul doctorului Şuţu, în 20/1 noiembrie 1883 pleacă spre Viena, dar cu un popas braşovean. Coborând din tren este aşteptat la Braşov de doctorul Costantin Popazu pentru a-l însoţi într-un alt tren spre Viena. La Braşov - după cum mărturiseşte Sextil Puşcariu, invocând mărturiile lui Costantin Popazu - „coborând din tren, făcea odată în aer cu geamantanul său zicând: Trăiască România Unită!“ (Sextil Puşcariu, Memorii, Bucureşti, 1978, p. 758).
Dacă Eminescu îşi ducea personal geamantanul cu care cobora la Braşov, însemna că se găsea în deplină cunoştinţă, iar strigătul său unionist pornea dintr-o trăire patriotică autentică, chiar dacă acesta se emitea cu 35 de ani înainte de Marea Unire, arată pr. dr. Vasile Oltean. Legătura doctorului Costantin Popazu cu Mihai Eminescu şi cu Titu Maiorescu a continuat, iar după moartea poetului, în 1923, cu prilejul anivesării semicentenarului „României June“, doctorul Popazu a ţinut în sala „Poemul vede“ din Caransebeş o conferinţă în care l-a evocat pe Eminescu. Alături de alte mărturii braşovene, prietenia poetului cu doctorul braşovean Constantin Popazu se înscrie în şiragul de mărturii cu privire la viaţa marelui poet naţional, a mai menţionat pr. dr. Vasile Oltean. (Oana Rusu)