Manifestaţii sindicale de amploare în Franţa

Între 1,2 milioane de persoane, potrivit poliţiei, şi 3 milioane, conform unui sindicat, au manifestat joi seara în întreaga Franţă în semn de protest faţă de politica economică a preşedintelui Nicolas Sarkozy. Potrivit unui purtător de cuvânt al CGT, principalul sindicat al ţării, numărul manifestanţilor în cele 229 de marşuri de protest, organizate joi în toată ţara la apelul tuturor sindicatelor franceze, a atins cifra de 3 milioane. Manifestaţiile sunt cele mai masive de la sosirea la putere a preşedintelui Nicolas Sarkozy în mai 2007.

Cetăţenii francezi au manifestat joi în număr mare pentru a denunţa strategia preşedintelui Nicolas Sarkozy în faţa recesiunii, impunându-i o nouă provocare socială şi politică. În cursul după-amiezei, principalul sindicat CGT a estimat la 1,6 milioane de persoane numărul manifestanţilor din toată Franţa, unde circa 200 de mitinguri au fost anunţate. Liderul sindicatului CFDT, François Chereque, a afirmat la rândul său că între „două şi trei milioane“ de persoane au ieşit în stradă, în Franţa. Principala defilare din această zi naţională de proteste a avut loc în Paris, când zeci de mii de manifestanţi au ieşit în stradă la apelul tuturor sindicatelor şi partidelor de stânga. „Ziua este o reuşită, nelăsându-se să se înţeleagă că ar rezulta într-o tăcere completă din partea patronatelor şi a Guvernului“, a declarat François Chereque. Guvernul „va trebui să accepte să discute din nou cu sindicatele“ pe platforma acestora „care implică locuri de muncă, putere de cumpărare, investiţii, politici publice“, a precizat Bernard Thibault, secretarul general al CGT, cel mai important sindicat din Franţa. Manifestanţii s-au adunat în Piaţa Republicii din Paris. „Criza nu este vina salariaţilor“, „bani, bani, dar doar pentru patroni“, s-a putut citi pe pancarte şi auzi scandând. Majoritatea manifestanţilor a fost formată din funcţionari, dar au fost prezenţi, de asemenea, salariaţi din sectorul privat. Potrivit principalului sindicat francez CGT, la primele mitinguri a existat o mobilizare cu 25% mai mare decât la cele din 29 ianuarie, o altă zi naţională de manifestaţii, care a reuşit să scoată în stradă între 1 şi 2,5 milioane de persoane din toată ţara. Datorită succesului acestei zile, Nicolas Sarkozy a fost obligat să aloce 2,6 miliarde de euro pentru domeniile cele mai afectate, o măsură considerată de sindicate ca fiind insuficientă. În multe oraşe din provincie, joi-dimineaţă a avut loc cea mai importantă mobilizare. La Lyon s-au strâns cel puţin 25-30.000 de protestatari, între 10.000 şi 25.000 la Nisa, între 34.000 şi 60.000 la Grenoble şi câteva zeci de mii la Marsilia. Peste două milioane de francezi sunt şomeri Traficul aerian a fost perturbat din cauza grevelor, 30% din zborurile de la aeroportul Paris-Orly fiind anulate şi 10% la aeroportul Paris-Roissy. În cadrul companiei franceze de căi ferate (SNCF), 36% din angajaţi au făcut grevă, traficul trenurilor de mare viteză (TGV) fiind asigurat în proporţie de 60%, dar rutele Eurostar şi Thalys au circulat în mod normal. Situaţia economică din Franţa s-a degradat din luna ianuarie, înregistrându-se un număr record de şomeri, care a depăşit în prezent două milioane. Potrivit unui sondaj publicat marţi, majoritatea cetăţenilor francezi susţine mişcările de protest, 78% considerând ziua de grevă drept „justificată“. Tensiunea socială a crescut considerabil, alimentată de planurile sociale ale companiilor private precum Total, care a redus 555 de posturi, în pofida încasărilor record, sau ale fabricantului german de pneuri Continental, care şi-a închis una dintre fabricile din Franţa. Nicolas Sarkozy a declarat miercuri „că înţelege temerile francezilor în această perioadă de criză“, dar a refuzat apelul mai multor oficiali din cadrul majorităţii sale de a-i determina pe cei mai bogaţi să contribuie mai mult. O lege pentru suspendarea „scutului fiscal“ care împiedică impozitarea să depăşească 50% din totalul veniturilor a fost respinsă în Parlament. Premierul François Fillon a dat asigurări că nu va exista „nici o alocare (de fonduri) suplimentare“.