„Marea Neagră la plural” în Bienala de la Veneția
Bienala de Artă de la Veneția, ediţia a 61-a, cu tema „În tonuri minore”, se va deschide publicului larg în 9 mai. România este reprezentată de artiștii Anca Benera și Arnold Estefan, cu proiectul „Marea Neagră la plural - Compoziții pentru ochiul sonor”/ „Black Seas - Scores for the Sonic Eye”, care este o instalație audiovizuală și sculpturală de mari dimensiuni, realizată special pentru acest context, curatoriată de Corina Oprea și Diana Marincu.
Pentru profesioniști și presă, deschiderea expoziției „Marea Neagră la plural - Compoziții pentru ochiul sonor”/ „Black Seas - Scores for the Sonic Eye” va avea loc în perioada 6-8 mai și va include un performance și două vernisaje la Pavilionul României și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Expoziția, al cărei comisar este Ioana Ciocan, poate fi vizitată între 9 mai și 22 noiembrie 2026, la Pavilionul României din Giardini și la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (Palazzo Correr) din Cannaregio.
Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, care este în același timp și una dintre curatoarele proiectului, afirmă că arta expusă în Pavilionul țării noastre oferă o experiență valoroasă prin arta în sine, dar și prin autenticitatea ei. „Marea Neagră este atât un subiect în sine, cât și o metaforă pentru ceea ce trăim azi, într-o lume fracturată și divizată. Artiștii au o relație specială cu acest loc. Anca Benera s-a născut la Constanța, iar îmbinarea dintre observația științifică și respirația profundă a mării și-a găsit ecoul la propriu și la figurat în Pavilionul României, unde amplitudinea instalației gândite de artiști marchează de fapt un mod de imersare artistică, caracteristic practicii lor. Artiștii lucrează pe termen lung în anumite zone geografice și cu anumite subiecte care țin de politica resurselor, de militarizarea naturii și de «vocea» mediului înconjurător, astfel încât ceea ce se vede în expoziții este mereu un decupaj redus al unei cercetări arborescente și al unor trasee ale cunoașterii vizuale aproape enciclopedice, îndrăznesc să spun”, a declarat Diana Marincu pentru Agerpres.
Ea spune că ideea mării ca organism viu, intens, schimbător, plin de turbulențe înțelese științific, dar neelucidate politic, a contribuit la dezvoltarea unei pluralități de puncte de vedere precum o hartă sonoră a unor mișcări în adâncul „anoxic” al memoriei colective.
Diana Marincu a arătat că vizitatorul este invitat să admire și să trăiască pe viu „efectul sonor și vizual de transpunere totală în lumea subacvatică și în registrul unui mediu care conservă viața și istoria”.
Curatoarea arată că instalația este importantă în ansamblul ei vizual și sonor: „Sunetul pe care-l auzim în Pavilion este aproape hipnotic, transpunându-ne într-un moment de conectare absolută cu natura și cu valurile mării. Imaginea video la care asistăm, expresia vocală a performerei Diana Miron, alături de calibrarea fină sonoră realizată de Simina Oprescu, obiectele sculpturale care reinterpretează balizele din diferite mări conectate cu Marea Neagră, toate elementele acestea funcționează precum o orchestră în care limbajul, așa cum îl cunoaștem, este descompus și recompus în alte structuri de comunicare, de îmblânzire reciprocă și de empatie”, a mai spus Marincu, potrivit Agerpres.