Măsuri pentru promovarea îmbătrânirii active
Până în anul 2060, se estimează că ponderea populaţiei de peste 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, astfel că sunt necesare măsuri sociale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice. Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 a fost adoptată în această săptămână de Guvern.
România se va confrunta în anii următori cu o transformare socio-economică profundă datorată schimbărilor demografice, fapt recunoscut şi de către autorităţi, care încearcă să pună în aplicare măsuri de susţinere a persoanelor vârstnice, dar mai ales de promovare a îmbătrânirii active. „Până în anul 2060, se estimează că ponderea populaţiei cu vârstă mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%. De asemenea, raportul de dependenţă demografică (numărul persoanelor tinere - sub 14 ani - şi vârstnice, peste 65 de ani, ce revine la 100 de persoane în vârstă de muncă) va ajunge de la 55 în 2010 la 100 în 2055. Îmbătrânirea populaţiei are o consecinţă şi în profilul epidemiologic”, arată Guvernul în Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 adoptată în această săptămână.
Conceptul de îmbătrânire activă, aşa cum este el recunoscut la nivel european, reprezintă acel proces prin care persoanele vârstnice sunt încurajate să rămână în câmpul muncii și să împărtășească din experiența lor celorlalte generații. În acelaşi timp, îşi propune încurajarea seniorilor societății de a se implica voluntar în diverse activități culturale, comunitare și economice ce contribuie la dezvoltarea societății în care trăiesc.
Actul normativ adoptat de Guvern privind strategia pentru următorii cinci ani în ceea ce-i priveşte pe vârstnici vizează „înfiinţarea unui cadru strategic în privinţa promovării îmbătrânirii active, fiind stabilite trei obiective generale: prelungirea vieţii active, promovarea participării sociale active şi demne pentru persoanele vârstnice şi obţinerea unui grad mai ridicat de independenţă şi siguranţă pentru persoanele cu necesităţi de îngrijire de lungă durată“.
Guvernul precizează că în ceea ce priveşte prelungirea vieţii active se au în vedere măsuri pentru consolidarea reformei sistemului public de pensii, modificări ale politicilor de resurse umane pentru o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici şi flexibilizarea prevederilor din legislaţia muncii, crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor, precum şi îmbunătăţirea abilităţilor, a capacităţii de angajare şi a independenţei populaţiei vârstnice.
Angajaţii vârstnici ar putea stimula economia ţării
Creşterea participării persoanelor de vârsta a treia pe piaţa muncii ar putea stimula economia în statele dezvoltate, arată un raport al economiştilor PwC, care compară ocuparea forţei de muncă de vârsta a treia în 34 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Potrivit lui Horaţiu Cocheci, de la PwC România, măsuri cum ar fi reduceri de impozite pentru firme care au lucrători în vârstă, creşterea cheltuielilor cu recalificarea lucrătorilor vârstnici, inclusiv competenţe digitale, şi aplicarea cu mai multă stricteţe a legilor antidiscriminare pe criterii de vârstă ar putea fi luate în considerare ca o modalitate de a stimula participarea persoanelor în vârstă de peste 55 de ani la forţa de muncă. (Oana Nistor)