Materialele online vor fi protejate de drepturi de autor
Reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord asupra reformei drepturilor de autor în Uniunea Europeană, aşa numita Directivă Copyright, extrem de aşteptată de editorii de presă şi de creatorii de conţinut, dar respinsă de giganţii internetului. Conform noilor reguli, Google şi alte platforme online vor trebui să semneze acorduri de licenţă cu deţinătorii de drepturi precum muzicieni, performeri, autori, editori de ştiri şi jurnalişti pentru a le putea folosi munca online.
Ajungerea la acordul asupra drepturilor de autor a fost anunţată miercuri seara, într-o postare pe Twitter, la finalul negocierilor, de vicepreşedintele CE Andrus Ansip, responsabil de acest dosar, scrie AFP.
De asemenea, într-un comunicat al preşedinţiei române a Consiliului UE, ministrul român al culturii şi identităţii naţionale, Daniel Breaz, a declarat că acordul va „institui o piaţă unică digitală funcţională, care încurajează dezvoltarea de noi întreprinderi bazate pe conţinut, în interesul tuturor cetăţenilor europeni”.
Însă organizaţia CCIA, care reprezintă lobby-ul industriei digitale, a precizat că acordul „va submina inovaţia pe internet şi drepturile online”.
Conform noilor reguli, scrie şi Reuters, Google şi alte platforme online vor trebui să semneze acorduri de licenţă cu deţinătorii de drepturi, precum muzicieni, performeri, autori, editori de ştiri şi jurnalişti pentru a le putea folosi munca online.
Platforme precum YouTube, care aparţine Google, şi Instagram, care aparţine Facebook, şi alte platforme de sharing vor fi nevoite să instaleze filtre pentru a-i împiedica pe utilizatori să încarce materiale protejate de drepturi de autor.
Google, care face lobby intens împotriva ambelor prevederi şi a sugerat că ar putea chiar retrage Google News din Europa, a transmis că va analiza reforma înainte de a decide următoarele măsuri, adaugă Reuters.
Totuşi, nu este încă sfârşitul acestui dosar, arată AFP. Acordul provizoriu găsit miercuri trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliul European şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai.
Obiectivul reformei, prezentată încă din septembrie 2016 de către executivul european, este de a moderniza drepturile de autor în epoca digitală.
Însă ea a dat naştere unei dispute uriaşe, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului.
Două articole (numerele 11 şi 13) s-au aflat în centrul dezbaterii.
Primul prevede crearea unor „drepturi conexe” la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook. Conform acordului convenit miercuri între colegislatori, durata de protecţie a articolelor va fi de doi ani, au spus negociatorii.
Simpla distribuire între internauţi a linkurilor spre articole, precum şi a „cuvintelor izolate” pentru a le descrie nu va fi supusă niciunei constrângeri de drepturi de autor.
Al doilea articol, numărul 13, de asemenea foarte disputat, prevede stimularea platformelor, ca YouTube, să îi retribuie mai bine pe creatorii de conţinut.
Sunt exceptate de la obligaţia de a filtra conţinutul companiile care îndeplinesc trei criterii simultan: au mai puţin de trei ani de existenţă, o cifră de afaceri de mai puţin de 10 milioane de euro şi un nivel de audienţă mai mic de cinci milioane de vizitatori unici pe lună.
După cele trei praguri, companiile trebuie să împiedice reapariţia de materiale suprimate şi să filtreze difuzarea online în funcţie de liste furnizate de deţinătorii de drepturi de autor.