Media digitală, între șanse misionare și riscuri de utilizare

Studierea efectelor noilor tehnologii de comunicare asupra persoanelor şi societăţii a devenit un domeniu prioritar de cercetare pentru ştiinţele umaniste. Întrucât influenţele noilor media se resimt şi asupra vieţii spirituale, ele intră şi în sfera grijii pastorale a Bisericii. Raportul dintre pastoraţia ortodoxă şi mediile digitale a constituit şi tema celei de-a doua Conferinţe internaţionale organizate de portalul grec poliglot pemptousia.com la Academia Ortodoxă din Creta, sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, în perioada 18-21 iunie 2018. Între co-parteneri s-au numărat şi Agenţia de ştiri BASILICA a Patriarhiei Române (basilica.ro) şi portalul Doxologia (doxologia.ro) de la Iaşi.

Paleta largă de experienţe şi idei prezentate de cei peste 100 de referenţi, între care opt din România, este greu de rezumat în câteva rânduri, însă observatorii atenţi au putut constata că sunt teme care apar pe toate meridianele lumii. În ţările unde majoritatea populaţiei este ortodoxă, Bisericile utilizează în activităţile administrative, educaţionale, culturale şi social-filantropice noile tehnologii de comunicare. Totodată, atrag atenţia asupra necesităţii păstrării mijloacelor ecleziale tradiţionale de cultivare a vieţii duhovniceşti (participarea la Sfânta Liturghie şi la celelalte slujbe, activităţi culturale şi filantropice în comunitate, pelerinaje, agape comune). Părintele stareţ Efrem de la Vatopedu consideră că noile media sunt benefice pentru misiunea Bisericii în lumea de azi, însă foarte important este să păstrăm relaţia directă dintre persoane.

Un instrument cu două tăișuri

Ortodocşii americani şi cei din diaspora europeană occidentală sunt mult mai ataşaţi de mediile digitale, întrucât distanţele mari şi diferenţele de fus orar pot fi mai uşor atenuate. Website-urile agenţiilor de ştiri, posturile de radio şi televiziune, revistele online, portalurile catehetice şi educaţionale, bibliotecile şi fototecile digitale, paginile de conversaţii cu tinerii din reţelele de socializare sunt şanse misionare pentru pastoraţia ortodoxă în spaţiile virtuale. Părintele Matthias Joseph Kamau din Nairobi (Kenya) afirma că noile media îl ajută mult în misiune şi îl fac să conştientizeze mai intens apartenenţa la marea familie a Ortodoxiei. Părintele Iosif Paliouras de la Londra a prezentat unul dintre cele mai moderne site-uri parohiale, iar alte poziţii au vizat criteriile teologice ale comunicării.

Mitropoliţii greci prezenţi la conferinţă au afirmat că mediile digitale trebuie folosite cu înţelepciune, prudenţă şi discernământ. Nu trebuie neglijate riscurile care ameninţă sănătatea fizică şi spirituală a celor care folosesc iraţional mediile digitale. Pentru slujitorii bisericeşti digitizarea excesivă a comportamentului social şi lipsa de măsură în utilizarea noilor media pot constitui căi de secularizare şi de pătrundere a „duhului lumesc” în existenţa eclezială. În privinţa influenţelor cognitive, emoţionale şi comportamentale asupra tinerei generaţii, sociologii şi psihologii avertizează asupra unor riscuri majore: adicţia de media, abuzul de media, depresie, alienare şi grave tulburări de creştere la copii.

Ortodoxia este mondială, iar noile tehnologii o pot ajuta în misiunea ei

Către finalul conferinţei, am solicitat câteva opinii ale participanţilor. Daniil Sidorov, redactorul-şef al site-ului pentru studenţi Taday.ru, a subliniat: „Este foarte important că la aceste conferinţe se adună participanţi ortodocşi din întreaga lume. Aceş­tia au ocazia să facă schimb de experienţă, să demonstreze că Ortodoxia este o religie universală, nu una naţională, aşa acum ni se pare nouă: a ruşilor, românilor, grecilor sau sârbilor. Atunci când te întâlneşti cu un ortodox american, kenyan, australian, japonez sau chinez, perspectiva ţi se schimbă complet. Ortodoxia este mondială şi noi nu trebuie să ne închidem în cochilia noastră, iar noile tehnologii nu trebuie considerate a fi un rău în sine sau că nu are rost să vorbim despre faptele bune ale Bisericii gândind că am face reclamă. Trebuie să mergem în orice mediu, chiar dacă acela ni se pare ciudat, şi să folosim la maximum tot ceea ce găsim acolo.”

Despre locul pe care îl ocupă mediile digitale în viaţa tinerilor ortodocşi din Rusia, Daniil a adăugat: „Dacă aţi văzut filmul «Moscova nu crede în lacrimi», poate vă amintiţi că un personaj spunea acolo că după 20 de ani nu va mai fi nimic în afara televiziunii, iar după trecerea celor 20 de ani spunea acelaşi lucru. Eu nu spun acum că în viitor va fi numai Internetul, dar trebuie să înţelegem că în viitor acesta va ocupa din ce în ce mai mult spaţiu, iar tinerii se îndreaptă într-acolo şi că problemele şi rezolvarea lor sunt acolo. Poate că noi nu reuşim să facem totul foarte bine, dar suntem datori să încercăm să facem tot ceea ce putem, ca să zicem ca personajul unui cunoscut film american: «Măcar am încercat!». Rolul Internetului va creşte din ce în ce mai mult, mai ales în rândul tinerilor, care se pare că încă de pe acum sunt afundaţi aproape tot timpul în smartphone-uri”.

„Să fim stăpânii instrumentelor şi nu sclavii lor”

Teologul francez Jean-Claude Larchet, participant şi la conferinţa din 2015, consideră că pot fi identificate două tendinţe principale în discursuri: „Noile media au fost prezentate sub raport pozitiv, pe baza unor mărturii ce atestă impactul unor persoane care s-au convertit după contactul cu aceste media.

Dar putem spune că există şi o a doua tendinţă, venită mai ales din mediul monahal, care insistă asupra pericolelor ce pot surveni prin reaua-utilizare a media şi prin abuzul pe care îl pot face utilizatorii. Eu am scris o carte în 2016, pentru a ajuta pe cei care nu sunt conştienţi de impactul negativ al utilizării media digitale şi de stabilirea unor limite (n.n., Malades des nouveaux médias, Cerf, Paris, 2016). La această conferinţă am propus ca în perioadele de post să postim şi de media. Dacă ne detaşăm de automatismele hranei şi sexualităţii în încercarea de stăpânire a patimilor, să facem la fel şi în domeniul media, a căror utilizare a devenit practic instinctivă şi iraţională. Să facem loc la ceea ce avem nevoie pentru viaţa spirituală: linişte, retragere, calm, atenţie, concentrare. Eu nu propun abandonarea totală a noilor media, ci atrag atenţia asupra riscurilor. Să fim mai responsabili în utilizare, să fim stăpânii instrumentelor şi nu sclavii lor...”

O încurajare suplimentară pentru continuarea strategiilor

Pe Aurelian-Nicolae Iftimiu, directorul Agenţiei de ştiri BASILICA, l-am întrebat în ce măsură participarea la eveniment poate fi benefică pentru instituţia pe care o coordonează. El a răspuns: „Această nouă ediție a Conferinței Internaționale despre Media Digitală și Pastorație Ortodoxă a reprezentat o ocazie pentru a înțelege abordarea noilor tehnologii și medii de comunicare la nivelul Bisericii Ortodoxe. În ansamblu, a fost o confirmare a unității de viziune a Bisericilor Ortodoxe locale asupra problemelor-cheie ridicate de societatea contemporană. De asemenea, conferința a fost o încurajare suplimentară pentru continuarea strategiilor inițiate de Agenția de știri BASILICA în mediul online. Evenimentul din Creta a facilitat interacțiunea cu diferiți reprezentanți ai mediei ortodoxe din lume, care se va concretiza într-o colaborare mai strânsă la nivel interortodox. Cred că acesta poate fi considerat beneficiul cel mai mare pe care îl va avea Agenția de știri a Patriarhiei Române ca urmare a conferinței. În plus, a fost o oportunitate pentru creșterea vizibilității pe plan mondial a Bisericii Ortodoxe Române, prin intermediul Agenției de ştiri BASILICA”.

Pentru consolidarea legăturilor interortodoxe în domeniul comunicării digitale, participanţii au propus chiar crearea unei asociaţii internaţionale care să cultive sistematic rezultatele celor două conferinţe internaţionale organizate de Pemptousia. Ca şi la ediţia din 2015, lucrările conferinţei au putut fi urmărite online şi referatele pot fi consultate pe site-ul dmopc18.com de către oricine doreşte să studieze în detaliu desfăşurarea evenimentului.