Medvedev, cel mai tânăr lider al Rusiei, după ţarul Nikolai al II-lea

▲ Alegerile din Rusia se îndreaptă spre un deznodământ fără surprize ▲ Protejatul lui Putin va câştiga la o diferenţă enormă faţă de adversarii săi ▲ La 42 de ani, Dmitri Medvedev va deveni cel mai tânăr lider al Rusiei după ţarul Nikolai al II-lea ▲

În Federaţia Rusă au avut loc ieri alegeri prezidenţiale, alegătorii ruşi fiind chemaţi la urne pentru a-l desemna pe succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin. Conform datelor preliminare, favoritul Dmitri Medvedev a repurtat o victorie zdrobitoare, într-un proces electoral cu participare masivă. Potrivit constituţiei Rusiei, el va stabili politica generală de stat, ca drept de veto pentru legile votate de Parlament, în timp ce ambele Camere au nevoie de două treimi din voturi pentru a contesta veto-ul prezidenţial. Câştigător cunoscut la votare Scrutinul prezidenţial de ieri a fost cel de-al patrulea de la destrămarea fostei URSS. În cursa pentru Kremlin s-au înscris patru candidaţi. Este vorba despre Dmitri Medvedev, prim-vicepremier, care aşteaptă confirmarea oficială a unei victorii detaşate, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski din partea Partidului Liberal Democrat, Ghenadi Ziuganov, secretarul general al Partidului Comunist, şi Andrei Bogdanov, candidatul Partidului Democrat. Singura necunoscută rămâne scorul final al lui Medvedev, acesta fiind estimat provizoriu în jurul cotei de 75%. De altfel, datorită diferenţelor de fus orar, votarea a început încă de sâmbătă după-amiaza, în orientul extrem al ţării, ruşii prezentându-se în număr masiv la vot. Alegerile au fost monitorizate de aproximativ 300 de observatori străini din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Adunării Interparlamentare a CSI. Totuşi, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a refuzat să participe la scrutin, motivând că Moscova a impus o serie de restricţii observatorilor, între care şi o perioadă limitată de şedere în Rusia. Kremlinul, mai puternic decât oricând Noul lider de la Moscova primeşte ca moştenire o putere extrem de consolidată politic. Medvedev beneficiază de susţinerea partidului proprezidenţial, Rusia Unită, care dispune de aproximativ două treimi din locurile din Parlament. Dmitri Medvedev ocupă din noiembrie 2005 funcţia de prim-viceprim-ministru şi, în acelaşi timp, este preşedintele gigantului energetic Gazprom. El provine din elita de la Sankt Petersburg, oraşul natal al preşedintelui Vladimir Putin, şi este de profesie avocat. La cei 42 de ani ai săi, devine cel mai tânăr lider rus după ţarul Nikolai al II-lea. Ascensiunea sa la vârful puterii s-a petrecut fără emoţii datorită acţiunilor dure ale administraţiei Putin. Astfel, adversari precum fostul premier Mihail Kasianov, Andrei Nemţov şi fostul campion mondial la şah, Gari Kasparov, fie nu li s-a permis să îşi înscrie candidatura la Biroul Electoral Central, fie au fost nevoiţi să renunţe, în urma numeroaselor şicane administrative. În plus, Medvedev se poate baza pe susţinerea marii majorităţi a presei ruse, silită prin diverse metode să nu deranjeze niciodată Kremlinul. Putin pleacă, FSB rămâne Pe lângă suportul vizibil de care se bucură noul preşedinte al Rusiei, mai există şi lucruri despre care se vorbeşte mai puţin. Mai precis, se estimează că 80% dintre oamenii din aparatul central al administraţiei ruse provin din FSB sau au legături cu acest serviciu secret. Ei au fost promovaţi cu grijă de Vladimir Putin, el însuşi un fost ofiţer KGB, şi reprezintă nucleul dur al puterii de la Moscova. Mai mult, în condiţiile în care Putin va fi numit în funcţia de premier, plecarea sa de la Kremlin este una mai mult formală, el rămânând practic la comanda aparatului pe care l-a creat. În plus, marile companii ruse care administrează zăcămintele naturale ale ţării sunt controlate tot de oameni proveniţi din structurile FSB. Astfel, Medvedev, familiarizat cu structurile din guvern şi gigantul Gazprom, nu va avea nici un motiv real să modifice un aranjament de putere care îl avantajează. Relaţii chinuite cu România În ceea ce priveşte România, relaţiile bilaterale sunt marcate de serioase turbulenţe diplomatice. Vechea rană a tezaurului românesc trimis de România în Rusia ţaristă şi niciodată recuperat, problema spinoasă a Transnistriei şi contractele energetice dezavantajoase ale României cu Gazprom, sunt tot atâtea motive pentru care relaţiile româno-ruse s-au deteriorat constant, mai ales după căderea comunismului şi destrămarea Uniunii Sovietice. Traian Băsescu a vizitat Moscova pentru prima dată în 2005, când relaţiile cu Federaţia Rusă păreau să se îmbunătăţească. La puţin timp de la acea vizită, Băsescu a lansat însă un atac devenit proverbial. „De-a lungul istoriei, Marea Neagră a fost considerată mai mult sau mai puţin un lac rusesc“, a spus preşedintele român. La rândul său, Putin a criticat pe cele mai dure tonuri, în ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul României. Nemulţumirea Moscovei s-a transformat în ameninţare, când preşedintele Vladimir Putin a spus că nu va tolera manevrele NATO în fostele ţări din blocul sovietic, nefiind exclus chiar un răspuns prin forţă. Totuşi, ministrul de Externe Adrian Cioroianu şi cel al Finanţelor, Varujan Vosganian, se arată încrezători într-o schimbare pozitivă. Ei speră că în 2008, când se împlinesc 13 de ani de relaţii bilaterale, se va putea relansa dialogul politic şi economic cu Rusia.