Memoria Bisericii în imagini: Biserica Colţea din Capitală

Pe locul din faţa Spitalului Colţea de astăzi, aflat în preajma pieţei Universităţii din Capitală, pe la 1641 slugerul Udrea ridica o biserică de lemn şi câteva chilii, cu hramul „Sf. Cuvioasa Parascheva“. Ulterior, fratele său, Colţea Doicescu, a închinat acest lăcaş Mitropoliei Ţării Româneşti. Cu învoirea urmaşilor clucerului Colţea şi a sfintei mitropolii, spătarul Mihai Cantacuzino a cumpărat terenul din această zonă a Bucureştilor, pe care, între 1695-1698, a ridicat o frumoasă mănăstire cu numele de Trisfetitele. Biserica a fost construită după un plan în formă de cruce, cu turle, naos şi pronaos, cu pridvor susţinut pe stâlpi de piatră, într-un autentic stil brâncovenesc. În noul aşezământ funcţiona o şcoală, un spital cu spiţerie, casa pentru chirurg şi o şcoală de ştiinţe, la intrare fiind un turn-clopotniţă cu ceasornic, care a fost folosit ca foişor de foc, deoarece era cel mai înalt edificiu din Capitală (demolat în 1888 pentru lărgirea bulevardului). Mănăstirea a fost înzestrată de ctitor cu numeroase moşii şi privilegii domneşti. Cutremurele din 1802, 1829, 1838, 1940, dar şi bombardamentele din 1944 au afectat biserica şi celelalte construcţii. Lăcaşul a suportat mai multe refaceri, ultima fiind începută în 1996.