Memoria Bisericii în imagini: Vladimir Sincovschi, ierarhul rus care i-a iubit pe români

Un episod aparte din istoria bisericească românească de sub ocupaţia ţaristă este reprezentat de Vladimir Sincovschi, arhiepiscopul Chişinăului în 1904-1908. Deşi nu era român, el a înţeles că trebuie să le vorbească, să le predice şi să-i mărturisească pe credincioşii basarabeni în limba lor. El predica de la altarul catedralei din Chişinău în limba băştinaşilor şi chiar a instituit studiul limbii române în seminarul înfiinţat de înaintaşul său, Gavril Bănulescu-Bodoni. A mers mai departe, prin congresul eparhial din 1905 obţinând redeschiderea tipografiei într-o casă donată de mănăstirea Dobruşa. Trei ani mai târziu, a început editarea unei reviste eparhiale în limba română, numită "Luminătorul", care a fost condusă de Gurie Grosu, viitor mitropolit. Tot în perioada arhipăstoririi sale şi-a început activitatea "Societatea istorico-arheologică-bisericească din Basarabia", care va scoate la lumină mărturii istorice despre trecutul românesc din acest spaţiu stăpânit de ruşi. Toate aceste "reforme" au trezit un suflu naţionalist în Basarabia, situaţie care nu a mai putut fi permisă de autorităţile ţariste. Astfel s-a luat măsura trimiterii ierarhului Vladimir pe Don, pentru a conduce o altă eparhie.