Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Cel mai vechi document scris în limba română

Cel mai vechi document scris în limba română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 01 Iulie 2026

Acum 505 ani, în 1521, la Câmpulung Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel)”. Scrisoarea expediată de Neacşu Lupu din Câmpulung îi transmite un secret de mare importanţă lui Johannes Benkner, judele Braşovului, pe care îl avertizează despre invazia turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării, notează Ion Rotaru în lucrarea „Literatura română veche” (Bucureşti, 1981), potrivit Agerpres. 

Neacşu Lupu era un boier şi negustor înstărit care făcea negoţ cu mărfuri turceşti şi avea numeroşi colaboratori de ambele părţi ale Dunării, implicaţi în comerţ şi informaţi referitor la activitatea autorităţilor otomane. „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”, scrisă în limba română cu caractere chirilice și datând cel mai probabil din 29-30 iunie 1521, a fost găsită de arhivarul Friedrich Wilhelm Stenner în 1894, în arhivele oraşului Braşov, fiind ulterior redescoperită şi valorificată de marele istoric Nicolae Iorga.