Mereu uniți
Și morți am vrea să fim mereu uniți,
Purtăm în suflet, mândri, mărturia
Că sfinții, sus, în cer, sunt fericiți
Văzând cum ne umbrește veșnicia.
Dușmanii și-au dorit să fim striviți,
Să le hrănim cu sânge nebunia.
Și morți am vrea să fim mereu uniți,
Strigându-ne de-a pururi bucuria.
Chiar dac-ar fi, de Domnul părăsiți,
Să pierdem ce avem, iar vijelia
Să ne surprindă goi și umiliți,
Ne va rămâne pururi România:
Și morți am vrea să fim mereu uniți.