Mica „deltă” de la Ciocănești-Dunăre

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 02 Mai 2019

La mai puţin de o oră şi jumătate de Bucureşti, la Ciocăneşti-Dunăre din judeţul Călăraşi, iubitorii naturii pot descoperi o inedită destinaţie de drumeție și cicloturism. Aflat într-o arie naturală protejată, dar cu un potenţial imens de dezvoltare, acest itinerar natural-cultural este unul deosebit datorită bogăţiei speciilor de plante şi păsări specifice deltei, dar şi tradiţiilor meşteşugăreşti şi culinare inspirate de traiul în apropiere de Dunăre. În minidelta de la Ciocăneşti cuibăresc în jur de 100-110 specii de păsări.

La Ciocănești-Dunăre au fost amenajate cinci trasee de bicicletă și drumeție, prin proiectul LENA (Dezvoltarea economiei locale şi conservarea naturii în lunca Dunării - Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region, n.r.), din cadrul Programului Transnaţional Dunărea.

„Cele cinci trasee cicloturistice pun în evidenţă atât natura, pentru că ne aflăm la Ciocăneşti, în situl Natura 2000, dar şi tradiţiile şi cultura din satele româneşti dunărene. Sunt trasee accesibile tuturor iubitorilor de bicicletă - cel mai scurt se face într-o jumătate de zi, iar cel mai lung leagă Ciocăneşti de un alt sit Natura 2000, Comana, şi se poate face în două zile”, a spus Raluca Dan, manager de proiect LENA în cadrul WWF România.

Proiectul LENA îşi propune să consolideze abordări comune integrate şi politici în folosul conservării şi utilizării sustenabile a zonelor protejate din lunca Dunării şi de-a lungul afluenţilor, care să ducă la crearea unor noi surse de venit în zonă bazate pe natură. În acest proiect sunt implicate șapte țări (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Germania, România, Slovenia şi Serbia), 11 arii protejate și comunităţi rurale cu o populaţie de aproape o jumătate de milion de oameni.

În România, proiectul se derulează în colaborare cu Parcul Natural Comana, Consiliul Judeţean Giurgiu şi Ferma piscicolă Ciocăneşti.

„Traseele încep din Ferma piscicolă Ciocăneşti, unde se pot vedea o multitudine de păsări, iar în localitate am identificat meşteşugari la care se pot face opriri şi vizite. Turiştii pot vedea cum se făceau pe vremuri butoaiele din lemn, coşurile împletite sau meşteşugul celui mai renumit fierar din zonă. De asemenea, există posibilitatea de cazare la ferma piscicolă, dar şi la pensiunea Pescarul din Ciocăneşti”, explică Raluca Dan, citată de Agerpres.

Ferma piscicolă Ciocăneşti este situată în lunca Dunării Inferioare, la doar 2 kilometri de fluviu și este parte din aria naturală protejată Natura 2000. Formată din 30 de bazine piscicole însumând peste 230 de hectare, este un exemplu de gestionare durabilă a unei ferme în armonie cu natura. Aici îşi găsesc loc de cuibărit şi hrănit peste 20.000 de păsări migratoare, dintre care 30 de specii de păsări protejate la nivel european. De la observatorul de păsări amenajat în fermă se pot vedea majoritatea speciilor întâlnite în Delta Dunării.

Potrivit reprezentantului Societăţii Ornitologice Române, Mihai Avedic, în minidelta de la Ciocăneşti cuibăresc în jur de 100-110 specii de păsări. Pot fi observate specii ca stârcul de noapte, cormoranul mic şi cormoranul mare, stârcul cenuşiu, raţa roşie, pelicanul creţ şi pelicanul comun, cufundacul polar, ferestraşul mic, codalbul etc. Natura luxuriantă şi bogăţia de specii de păsări atrag iubitorii de birdwatching din întreaga ţară.

Marin Hodorogea, proprietarul fermei piscicole Ciocăneşti, produce puiet de aproape 40 de ani, din 1980, şi spune că a căutat să îmbine activitatea de producţie cu biodiversitatea şi menţinerea echilibrului ecologic, dar atrage atenţia şi asupra greutăţilor pe care le întâmpină din cauza lipsei forţei de muncă şi a pagubelor produse de cormorani şi pelicani.

„Aici este o microdeltă - poate nici în Deltă nu întâlnim atâtea specii de păsări câte sunt aici, iar cele mai mari pagube le produc pelicanii şi cormoranii. Am primit compensaţii patru ani, dar acum nu mai primim, iar cormoranii mănâncă peşte în fiecare an. Pierderile sunt de peste 60%, dar ajung uneori şi la 100%. Soluţiile pe care le vedem noi: un inventar al acestor păsări şi limitarea lor”, a mai spus proprietarul fermei.