Micul Prinț 2.0

Un articol de: Romeo Aurelian Ilie - 17 Iulie 2024

Cronică la volumul Vulpea spațială și astronautul de Ada B. Carol (Editura Sui Generis, 2024)

Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupery este de departe cea mai cunoscută poveste pentru copii, care nu este nici pe departe o poveste doar pentru copii. Generații și generații de copii, dar și de adulți s-au format pornind de la această poveste gingașă și plină de învățăminte morale. Formulări tulburătoare precum: „Vedem clar doar cu inima. Tot ce e esențial e invizibil pentru ochi”, „Toți adulții au fost cândva copii… dar doar câțiva își amintesc asta” sau „Adulții nu înțeleg niciodată nimic de unii singuri și e obositor pentru copii să le explice mereu și mereu cum stau lucrurile”, au devenit ultra-cunoscute în întreaga lume, fiind inscripționate pe căni, tricouri sau alte accesorii, dar mai ales, rămânând gravate în inimi. O poveste atât de minunată nu putea rămâne fără urmări și nici fără continuări.

Scriitoarea Ada B. Carol a avut năstrușnica, dar foarte fericita idee de a scrie o continuare a poveștii Micului Prinț, adică să ducă mai departe povestea, însă pornind, inițial, de la perspectiva Vulpii pe care Micul Prinț, care la finalul poveștii originale se întoarce pe asteroidul său, o lasă singură și tristă pe Pământ, dar și a aviatorului, devenit ulterior astronaut, Antoine (Tony), care este de fapt „avatarul” autorului Antoine de Saint-Exupery, care se întâlnesc, deloc întâmplător, la începutul acestei noi povești și, dându-și seama că amândoi îl cunosc pe Micul Prinț și că amândurora le este dor de acesta, pun la cale un plan prin care să ajungă la el. Plan ce implica, în primul rând, o călătorie spațială, pentru că numai așa puteau ajunge pe Asteroidul B- 612, unde locuia Micul Prinț.

Treptat apar în povestea Adei B. Carol toate personajele din povestea originală: Geograful, Lampagiul, Businessmanul, Bețivul, Vanitosul și Regele. Și în afară de ultimul dintre aceștia, toți vor să îl regăsească pe Micul Prinț. Numai că, tocmai Regele, ros de gelozie, este cel care va căuta să le pună bețe-n roate. Însă echipajul spațial se dovedește mai puternic decât Regele gelos, al cărui singur partener era un Șobolan malefic, și vor zădărnici rând pe rând toate cursele acestora.

Mai mult decât atât, Vulpea decide să pornească în căutarea Micului Prinț pe cont propriu, ajunge la destinație cu bine, dar găsește un Prinț hipnotizat, ținut sub sechestru de farmecele Trandafirului său, care nu o mai recunoaște deloc. Dar nici ea nu se lasă și face tot ce îi stă în putință să îl dezrobească pe Micul Prinț din lanțurile geloziei rozei.

Nu voi mai da alte detalii pentru că ar însemna să vă stric plăcerea descoperirii unei acțiuni demne de filme sau desene animate. Voi spune doar că totul se va termina cu bine. Dar până la acel bine va fi o cale lungă și... bătută de vânturile intrigilor. Prilej însă numai bun atât pentru grupul de prieteni rămași pe asteroidul Regelui, cât și pentru Vulpe de a-și scoate la lumină cele mai frumoase virtuți ale lor: curajul, tenacitatea, înțelepciunea, isteți­mea, prietenia, dar mai ales dragostea pentru Micul Prinț, cel care, de altfel, trezise în ei, în lunga sa călătorie anterioară, toate aceste virtuți.

O poveste de mici dimensiuni, dar cât se poate de densă și de plină de sens și de învă­țături frumoase, o poveste despre adevărata prietenie, cea care mută nu numai munții, ci și stelele și asteroizii, altfel spus, în fața căreia nu poate exista obstacol.

Povestea Adei B. Carol este însoțită și totodată augumentată estetic de frumoase ilustrații semnate de artista grafică Zelmira Szabó.

Ada B. Carol (pseudonimul literar al Adrianei Carolina Bulz) s-a născut în anul 1980 și este în prezent lector universitar în cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” din București. Este absolventă a Facultății de Limbi Străine, secția Engleză - Studii Americane, a unui master în Studii Americane, precum și a unui doctorat în filologie engleză (cu teza Relaţii transatlantice: Receptarea lui Eugene O’Neill în România), toate desfășurate în cadrul Universității din București. Ca poetă a debutat cu volumul de versuri Duet, scris în colaborare cu Otilia Țena (editura Ars Docenti, 2006). Au urmat volumele Declarație de dependență (editura Ars Docenti, 2015), Despre dragoste și alte păsări (editura Detectiv Literar, 2017) și Apocalipsa moliilor/ Moths’ Apocalypse (ediție bilingvă română-engleză, editura Tipoalex, Alexandria, 2021). Este prezentă în mai multe antologii, precum și în reviste culturale din țară și din străinătate, atât cu poezii proprii, cât și cu traduceri din limba engleză.