Mii de pelerini se roagă astăzi la Sâmbăta de Sus

Mănăstirea "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus îşi sărbătoreşte astăzi cel de-al doilea hram, Izvorul Tămăduirii. Ieromonahii din obştea mănăstirii şi preoţii din împrejurimi vor oficia slujbele religioase alături de IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi de PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Biserica nouă a mănăstirii este închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în amintirea primilor ctitori ai aşezământului.

Bucuria pascală, trăită în Săptămâna Luminată de toţi credincioşii ortodocşi din lume, este amplificată în Ardeal de sărbătoarea Mănăstirii "Brâncoveanu" de sub Munţii Făgăraşului. În Vinerea Luminată, a Izvorului Tămădurii, pelerini din Ardeal şi din întreaga ţară participă la cel de-al doilea hram al aşezământului monahal. Fântâna cu apă tămăduitoare din Poiana Braniştii, unde se află mănăstirea, aduce mângâiere sufletească şi curăţire trupească, de secole, tuturor credincioşilor care vin aici să se roage, să mediteze şi să participe la frumoasele slujbe oficiate în această perioadă. Programul liturgic a început aseară cu Vecernia şi continuă astăzi cu slujba Utreniei care începe ora 8:30. Urmează momentul sfinţirii apei la fântâna din incintă, începând cu ora 9:00, şi Sfânta Liturghie, oficiată în aer liber, pe altarul din pădure. "Aşteptăm cu bucurie câteva mii de pelerini din întreaga ţară. Pe lângă masa pentru oficialităţi, am pregătit şi o agapă frăţească pentru cel puţin 1000 de credincioşi, într-una dintre trapezele mănăstirii. Aşteptăm, ca în fiecare an, mai mulţi pelerini decât la hramul din 15 August, la Adormirea Maicii Domnului, sau decât la hramul Sfinţilor Brâncoveni", ne-a spus stareţul mănăstirii, arhimandritul Ilarion Urs. Biserica veche, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu Mănăstirea "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus este atestată documentar în secolul al XVII-lea, prin menţionarea unor nume de călugări în "Urbariile Ţării Făgăraşului" şi prin actul de la 1654 prin care satul şi moşia din Sâmbăta de Sus, revenite lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, se îmbogăţeau cu o bisericuţă de lemn pentru sihaştrii de aici. Aşezământul a căpătat strălucire în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acesta a construit în jurul anului 1696 (sau 1701, conform unei incripţii de pe un Triod), în locul bisericuţei de lemn, un frumos lăcaş de cult din piatră şi cărămidă, conform istoricului de pe site-ul mănăstirii. Aşezarea sihaştrilor a devenit în timp un puternic centru monastic, înfiinţându-se aici o şcoală de grămătici, un atelier de pictură şi o mică tipografie. A urmat o perioadă grea pentru mănăstire, odată cu intrarea Transilvaniei sub protectorat austriac şi cu propaganda uniatistă. S-a afirmat în acest răstimp egumenul Visarion, care a condus mănăstirea 40 de ani şi a scris o lucrare de apărare a Ortodoxiei în faţa Uniaţiei, intitulată "Întrebări şi răspunsuri pentru legea a treia ce s-au izvodit şi s-au numit, adică unirea în Ţara Ardealului". Biserica nouă, ocrotită de Sfinţii Brâncoveni Sub influenţa vicarului Episcopiei unite de la Blaj, Petru Pavel Aaron, în vara anului 1761, generalul austriac Bukow a dispus desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania, Mănăstirea Sâmbăta de Sus scăpând de la demolare prin intervenţia familiei Brâncoveanu. Totuşi, în 1785, sub presiunea episcopului unit Grigore Maior, Curtea de la Viena a hotărât, la 12 decembrie 1782, distrugerea tuturor comunităţilor monastice rămase, în noiembrie 1785 fiiind distrusă parţial şi mănăstirea brâncoveană. Biserica mănăstirii a fost doar avariată şi lasată în ruine aproape un secol şi jumătate. În ciuda mai multor eforturi de refacere a bisericii, abia în 1926 s-au consolidat zidurile vechi, s-au refăcut alte părţi şi acoperişul. Sfinţirea a avut loc pe 15 august 1946, în timpul mitropolitului Nicolae Bălan. În perioada 1962-1963 s-a reconsolidat mănăstirea cu toate celelalte construcţii, iar între 1976 şi 1977 s-a împrejmuit terenul aflat în proprietatea mănăstirii şi s-a restaurat paraclisul brâncovenesc. Sub îndrumarea Mitropolitului Antonie Plămădeală s-a construit biserica nouă, cu hramul "Sfinţii Martiri Brâncoveni", ocrotitorii mănăstirii. Lucrările de reînnoire a mănăstirii au continuat şi după sfinţirea noii biserici la 15 august 1993, culminând cu inaugurarea centrului ecumenic Academia de la Sâmbăta de Sus, cu atelierul de pictură pe sticlă şi cu biblioteca "Mitropolit Antonie" a mănăstirii.