Mijlocitori la Dumnezeu pentru poporul român

În Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinţilor Români, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat în mijlocul obştii mănăstirii ilfovene Pasărea. Aici, Preafericirea Sa a rostit la finalul Sfintei Liturghii un cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat faptul că rodirea predicării Evangheliei Împărăţiei Cerurilor pe pământ românesc, începând cu Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, s-a arătat în mulţimea Sfinţilor Români, pe care Biserica Ortodoxă Română îi prăznuieşte în a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat, făcând referire la Evanghelia citită în cadrul Sfintei Liturghii - de la Matei, capitolul al 4-lea, versetele de la 18 la 23, în care este relatată chemarea primilor Apostoli de către Mântuitorul Iisus Hristos -, că aceasta ne arată patru mari adevăruri. „În primul rând, vedem că Iisus alege Ucenici şi cheamă la misiune pe patru pescari: Petru şi Andrei, fiii lui Iona, Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu. În al doilea rând, vedem că toţi cei chemaţi răspund imediat chemării Sale, deoarece El este Dumnezeu-Cuvântul şi izvorul vieţii veşnice. În al treilea rând, vedem că Iisus predică Evanghelia Împărăţiei Cerurilor şi totodată vindecă toată boala şi neputinţa din popor; iar în al patrulea rând, înţelegem că rodirea predicării Evangheliei Împărăţiei Cerurilor pe pământ românesc începând cu Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi chemat la misiune, Ocrotitorul României, s-a arătat în mulţimea Sfinţilor Români pe care îi prăznuim astăzi”, a precizat Preafericirea Sa. 

Patriarhul României a evidenţiat faptul că primii Apostoli au răspuns prompt la chemarea Domnului Iisus Hristos pentru că „nu-i chema un om obişnuit, ci îi chema Dumnezeu-Cuvântul, Cel Care şi prin Care a fost făcut cerul şi pământul şi Care la începutul lumii a făcut pe om din pământ, după chipul lui Dumnezeu, după cum s-a hotârât în Sfânta Treime. Deci, Cel care a făcut Univerul întreg şi L-a creat pe om după chipul Său, Acela era Cel ce îi chema. Cuvântul Său era irezistibil pentru că urmărea mântuirea lor, urmărea dăruirea vieţii veşnice acestor Ucenici şi tuturor acelora pe care ei îi vor aduce la Hristos. Ei au răspuns chemării Lui fiindcă îi chema Cuvântul vieţii veşnice, Cel care poartă în El cuvintele vieţii veşnice şi Cel care are ca scop nu ceva egoist, ci adunarea oamenilor în iubirea eternă a Preasfintei Treimi”.
În continuare, Preafericirea Sa a subliniat faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a împletit atât cuvântul, cât şi fapta în predicarea Evangheliei Împărăţiei Cerurilor. „Cuvântul Său a fost însoţit de faptele iubirii milostive. Prin aceasta, Mântuitorul Iisus Hristos îi învaţă pe Ucenici ce este taina şi lucrarea Bisericii Lui, şi anume că în Biserică nu trebuie niciodată se ne rezumăm la predică, ci trebuie să arătăm şi grijă faţă de bolnavi, faţă de săraci, faţă de oamenii care şi-au pierdut libertatea (robiţi de patimi şi de duhuri rele)”, a precizat Patriarhul României.
Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat apoi că, după modelul Duminicii Tuturor Sfinţilor (prima Duminică după Rusalii), s-a instituit în anul 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 19-20 iunie, Duminica Sfinţilor Români (a doua Duminică după Rusalii). „Astăzi, în Duminica Sfinţilor Români, ne aducem aminte de cei ce au predicat Evanghelia lui Hristos pe pământul ţării noastre, începând cu însuşi Sfântul Apostol Andrei, despre care ne vorbeşte chiar Evanghelia din această zi. Pe temelia predicii Sfântului Apostol Andrei şi a ucenicilor săi în sud-estul ţării noastre, în Dobrogea de astăzi, s-a răspândit creştinismul la străromâni şi români, astfel încât poporul român s-a format şi s-a creştinat lent, dar profund. Poporul român nu a fost creştinat într-un anumit an, la comanda cneazului, regelui sau împăratului, cum a fost cazul la unele popoare vecine. Creştinarea românilor s-a făcut de jos în sus, începând cu oamenii simpli şi cu soldaţii creştini din legiunile romane veniţi în Dacia, apoi prin lucrarea unor misionari creştini, în special răsăriteni, vorbitori de limbă greacă şi latină”, a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul României a mai sub­liniat faptul că la poporul român credinţa a rodit duhovniceşte mai ales în mulţimea sfinţilor ierarhi, cuvioşi, preoţi şi diaconi, martiri, domnitori, dar şi în mulţimea sfinţilor mireni, cunoscuţi şi necunoscuţi. „Faptul că toţi românii vorbesc o limbă de origine latină, iar cei mai mulţi dintre ei mărturisesc credinţa ortodoxă răsăriteană îi ajută să nu despartă Crucea de Înviere, nici suferinţa de speranţă, dar şi să iubească tradiţia creştină populară mai mult decât orice ideologie atee, comunistă sau umanistă. Astăzi, prin cinstirea Sfinţilor Români, canonizaţi în diferite etape (1950-1955, 1992, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2014 şi 2016), poporul nostru se bucură că are mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în ceruri, în faţa Sfintei Treimi, care îl ajută să îşi păstreze credinţa ortodoxă, să cultive sfinţenia vieţii şi faptele iubirii milostive”, a evidenţiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Preafericirea Sa a oferit maicii stareţe, stavrofora Mihaela, mai multe cărţi religioase, apărute recent la editurile Patriarhiei Române. Sfânta Liturghie a fost oficiată la Mănăstirea Pasărea din județul Ilfov de arhim. Nectarie Şofelea, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, împreună cu preoții slujitori ai locașului de cult.