Misiune şi filantropie în Protopopiatul Rupea

Activităţile pe care Protopopiatul Rupea le desfăşoară în cele peste 40 de localităţi din jurul oraşului braşovean au rolul de a veni în sprijinul comunităţilor, de a sprijini copiii, bătrânii şi persoanele în dificultate şi de a păstra tradiţiile românilor şi ale celorlalte etnii. Cel mai curajos proiect al Protopopiatului Rupea este realizarea unui circuit turistic care să pună în valoare patrimoniul cultural şi turistic al zonei.

Protopopiatul Rupea din Arhiepiscopia Sibiului are 32 de unităţi parohiale şi opt filii, în care 32 de preoţi au misiunea de a păstori aceste comunităţi ortodoxe. Data înfiinţării Protopopiatului Rupea nu se cunoaşte cu exactitate. Există, însă, documente care atestă, la 1834, existenţa primului protopop, părintele David Popovici. Din acel moment şi până în zilele noastre, protopopiatul nu a încetat să existe decât pentru scurt timp, în perioada 1970-1976, când parohiile de aici au fost arondate Protopopiatului Braşov. La 1844 este atestat protopopul Iosif Stan, care s-a remarcat prin activitatea sa în zona Rupea. De asemenea, un alt protopop despre care vorbesc documentele ca o personalitate marcantă a fost părintele Ioan Bercan, care a păstorit şase ani ca protopop şi ca preot la Mercheaşa în perioada 1900-1910. Alţi protopopi de seamă au fost Emilian Stoica, Alexandru Brotea, Pompiliu Dumbravă, Gheorghe Opriş, Gheorghe Lup şi Alexandru Comşa. "Fiecare, în parte, a ţinut aprinsă flacăra credinţei strămoşeşti şi a apărat neamul şi vatra românească de aici", ne-a spus actualul protopop de Rupea, părintele Nicolae Palmeş. Patrimoniul cultural şi spiritual Cu toate că cele peste 40 de localităţi de pe raza Protopopiatului Rupea sunt sărace din punct de vedere economic, patrimoniul cultural şi spiritual păstrat în această zonă este de o valoare inestimabilă. În cei 70 de kilometri, de la Măieruş până în localitatea Mihai Viteazul, spre Mureş, există în aproape fiecare localitate o biserică monument istoric, un muzeu cu obiecte valoroase sau tradiţii populare păstrate cu sfinţenie de localnici. "Avem foarte multe biserici construite acum 400 de ani, pe locul altor lăcaşuri de cult din lemn. Amintesc aici bisericile de la Comana de Jos, Comana de Sus şi Cuciulata, unde există şi un muzeu şi Casa memorială a lui Aaron Pumnul. Pentru noi este o bucurie să vedem că în multe dintre aşezările din stânga Oltului, cum ar fi Crihalma, Mechiaşa, Caţa sau Ungra, avem multe tradiţii care din fericire nu s-au pierdut", a continuat părintele Palmeş. Pe lângă bisericile ortodoxe vechi, există în zonă şi alte mărturii ale existenţei românilor aici, cum ar fi cetăţi vechi sau castele. "Transilvania, turism ecumenic" Cele 305 biserici monumente istorice din protopopiat, cetăţile medievale, rezervaţiile naturale, peşterile neexploatate turistic, bisericile evanghelice, precum şi tradiţiile populare româneşti, dar şi ale celorlalte etnii sunt elementele care au determinat preoţii din Protopopiatul Rupea şi autorităţile locale să iniţieze cel mai îndrăzneţ proiect turistic din apropiere, numit "Transilvania, turism ecumenic". Asociaţia înfiinţată cu acest nume doreşte să promoveze turistic zona mai puţin cunoscută în ţară şi străinătate. "Vrem să promovăm acest patrimoniu, iar în Rupea să înfiinţăm un centru zonal pentru a putea oferi turiştilor, printr-un turism organizat, vacanţe de neuitat. Avem trasee turistice pe care le socotim unice. Nu ne lăsăm până când vom face cunoscute aceste lucruri", ne-a mărturisit părintele protopop. Infrastructura necesară turismului în această zonă se bazează pe cea existentă deja în parohii. În casele parohiale din localităţile prinse în traseele turistice vor fi amenajate spaţii de cazare. "În Ardeal se spune că prima cameră din faţă este pentru oaspeţi. Cred că Rupea poate deveni o Toscană a Transilvaniei. Proiectul ar putea fi viabil şi mâine. Ne lipsesc nişte fonduri pentru achiziţionarea unui microbuz şi a celorlalte lucruri necesare la început", ne-a mărturisit părintele Palmeş. Asociaţia "Filantropia" Formate în mare parte din pensionari şi familii cu posibilităţi materiale reduse, parohiile din protopopiat beneficiază de serviciile sociale oferite de comunităţile locale sau de anumite asociaţii. Fiecare preot organizează periodic colecte pentru familiile sărace, iar din cutia milei, care se deschide lunar, se oferă ajutor financiar cazurilor grave cum sunt acelea ale persoanelor care au nevoie de medicamente sau asistenţă medicală. La nivel de protopopiat, asistenţa socială este concretizată prin Asociaţia "Filantropia" Rupea, care desfăşoară două proiecte de amploare pentru copiii din parohiile Homorod şi Jibert. "Există acolo două centre pentru copii defavorizaţi. La Homorod au fost la început 40 de copii, iar acum sunt 80. Beneficiază de toate serviciile de după şcoală. La Jibert funcţionează un centru asemănător, cu 30 de copii", ne-a explicat părintele protopop. Copiii participă la diverse activităţi extraşcolare, învaţă să cânte colinde şi cântări bisericeşti şi participă la excursii. "Lumină pentru suflet" De cinci ani, revista "Lumină pentru suflet" a Protopopiatului Rupea apare lunar în câteva sute de exemplare distribuite gratuit credincioşilor. Publicaţia sprijină activitatea misionar-pastorală pe care o desfăşoară preoţii în Rupea. "Am hotărât într-o şedinţă să publicăm o carte cu tradiţii şi obiceiuri din zonă", ne-a spus părintele protopop. De asemenea, există şi un cor al protopopiatului, care participă la spectacolele organizate în preajma marilor sărbători, în Rupea şi alte localităţi. Sprijinul autorităţilor, de mare folos În multe dintre activităţile de amploare ale Protopopiatului Rupea, la nivel de parohie, sprijinul autorităţilor locale este de mare folos. În parohii precum Homorod, Caţa, Apaţa, Augustin, Hoghiz, Ungra, Jibert sau Măieruş, activităţile preoţilor s-au bucurat de ajutor substanţial din partea primăriilor, în special la repararea bisericilor şi amenajarea cimitirelor. "Dorim să continuăm această colaborare şi de aceea am ales în Adunarea Eparhială şi pe primarul Flavius Dumitrescu din Rupea, pentru a fi alături de noi în munca noastră", ne-a mai spus părintele Palmeş.