Mitropolitul Banatului a vizitat Voivodina

Un articol de: Diac. Răzvan Fibișan - 31 August 2016

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, s-a aflat pentru două zile în mijlocul românilor din Voivodina (Serbia), cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie, Înalt­preasfinția Sa a slujit în localitățile Seleuș, duminică, 28 august, și Sân-Mihai (Lokve), luni, 29 august.

În dimineața zilei de duminică, 28 august, Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a fost întâmpinat în localitatea Seleuș de un sobor de preoți români din Banatul sârbesc, dar și de mulți cre­din­cioși care au venit la hramul bi­sericii din localitate. Cu acest prilej, Mitropolitul Banatului a slujit Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Parohiei Seleuș, foișor aflat în proximitatea unui izvor, la care, an de an, de sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, sute de credincioși români din Serbia vin în pelerinaj. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul bărbătesc Giroceana, dirijat de teologul drd. Mircea Sturza.

În cadrul Dumnezeieștii Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a rostit un cuvânt de învă­ță­tură, în care a evidențiat sem­nificațiile duhovnicești ale pericopei evanghelice de la Matei 17, 14-23, apoi, la final, a săvârșit slujba de pomenire pentru toți ostașii români și sârbi care au căzut pe câmpurile de luptă în timpul Primului Război Mondial.

În după-amiaza aceleiași zile, Părintele Mitropolit a vizitat românii din localitatea Petrovasâla și Panciova și a poposit în Parohia Satu-Nou, unde a rostit un pilduitor cuvânt de învățătură.
Luni, 29 august, de sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, IPS Părinte Mitropolit Ioan s-a întâlnit, la Consulatul General al României la Vârșeț, cu Preasfințitul Părinte Nikanor, Episcop de Banat (Biserica Ortodoxă a Serbiei). De aici, cei doi ierarhi, împreună cu consulul general Dan Nicolae Constantin, au mers spre localitatea Sân-Mihai (Lokve) din Voivodina. În biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan și Preasfințitul Părinte Nikanor au săvârșit, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Sfânta Liturghie în limba română și în sârbă, în cadrul căreia mulți copii și credincioși s-au împăr­tășit cu Sfintele Taine.

După Dumnezeiasca Liturghie, Mitropolitul Banatului a vorbit despre importanța acestei sărbători, reliefând, totodată, contextul în care s-a petrecut decapitarea Sfântului Proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. În acest sens, Înalt­preas­fin­ția Sa a specificat faptul că această zi a fost scrisă cu sânge în istoria creștinismului, iar ziua de naștere a lui Irod a fost ștearsă din calendar pentru totdeauna.

După Sfânta Liturghie, Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a mulțumit Preasfin­țitului Părinte Nikanor pentru slujire, subliniind, totodată, legătura de frățietate dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Sârbă. În semn de bucurie și de frățietate, Înaltpreasfinția Sa a oferit ierarhului sârb o icoană cu Maica Domnului, men­ționând că Născătoarea de Dumnezeu încă mai are loc pe brațul său să țină în credință și unire cele două popoare dreptmăritoare. La rândul său, Preasfințitul Părinte Nikanor și-a exprimat bucuria de a sluji Sfânta Liturghie împreună cu Mitropolitul Banatului. În semn de apreciere, Preas­finția Sa a oferit Înalt­preas­fințitului Părinte Ioan un engolpion cu chipul Maicii Domnului, Maica tuturor creștinilor. La final, părintele Emanuel ­Tăpălagă, consilier cultural al Episcopiei Daciei Felix și paroh, a mulțumit celor doi ierarhi pentru bucuria adusă credincioșilor din această parohie. Tot în această zi, Părintele Mitropolit Ioan a vizitat alte parohii românești din Serbia, precum a fost comunitatea credin­cioșilor din localitatea Sân-Ianăș (Barice), Parohia Mărghita, apoi a poposit și în mijlocul cre­dincioșilor români din Vârșeț.

Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan în Banatul sârbesc constituie încă o dovadă a istoricelor și frumoaselor legături statornicite între românii de o parte și alta a graniței care nu pot fi definiți altfel decât de aceeași credință și identitate românească, ce se împletește cu obiceiurile și tradițiile ortodoxe sârbe în contextul unității frățești.