Mitropolitul Bartolomeu a fost „un chip al Bisericii şi al neamului“

Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava a găzduit, în perioada 24-25 ianuarie 2014, Simpozionul naţional cu tema „Valori naţionale cuprinse în creaţia mitropolitului Bartolomeu Anania“, ediţia I. Deschiderea oficială a manifestării a avut loc în prezenţa Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen. 

 

Vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania a fost omagiat, timp de două zile, la Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava, în cadrul Simpozionului „Valori naţionale cuprinse în creaţia mitropolitului Bartolomeu Anania“, ediţia I. Evenimentul a debutat prin cuvântul de deschidere rostit de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, din care vă prezentăm un scurt fragment: „Puţini am apucat din programa analitică a vremurilor în care s-a născut şi s-a realizat acest om, mare mitropolit al Transilvaniei, părintele Bartolomeu Anania. M-am gândit să dau citire unui text care vorbeşte despre semnificaţia cuvântului «naţional». Textul face parte din cartea «Misiunea creştină a statului», scrisă de profesorul Teodor M. Popescu, care a fost asistentul Înaltpreasfinţitului Mitropolit Bartolomeu Anania. «Sentimentul nostru naţional, adică cel prin care ne-am afirmat şi menţinut ca popor, a fost de secole credinţa. Ea a fost conştiinţa noastră naţională. Biserica a fost marea creatoare şi promotoare a culturii naţionale care a făcut educaţie poporului, a colaborat bucuros la toate marile acte naţionale şi a dat sânge martiric pentru cauza neamului. Între aceşti martiri trebuie să-l enumerăm pe părintele Bartolomeu Anania. Statul modern nu mai are o conştiinţă creştină. Religia unui individ poate fi o chestiune particulară. Religia unui popor, nu. Se face, de aceea, o greşeală mare cât un păcat de stat, când se concepe şi se tratează religia poporului ca o chestiune particulară, de conştiinţă individuală numai şi de aceea indiferentă». Aceste cuvinte au fost puse la inimă de părintele Bartolomeu Anania şi nu degeaba acest mare profesor, Teodor M. Popescu, l-a solicitat şi a dorit să-i fie asistent la Catedra de istoria bisericii universale“, a spus IPS Pimen. 

Simpozionul de la universitatea suceveană este prilejuit de împlinirea a trei ani de când vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania a plecat la cele veşnice. „Mitropolitul Bartolomeu Anania, de la a cărui trecere în veşnicie se împlinesc în curând trei ani, a fost o mare personalitate, un chip al Bisericii şi al neamului. A fost un om de referinţă care a îmbinat cultul şi cultura în timp ce a reuşit, după Revoluţia din 1989, să mobilizeze clerul, astfel încât să facă vocea Bisericii cât mai cunoscută şi mai auzită în societate. A ştiut ce are de spus şi a făcut o radiografie foarte pertinentă a vremii, a unei societăţi în schimbare, iar după ce a analizat-o, a îndrăznit să dea şi răspunsuri. Aceste răspunsuri rămân încă valabile pentru societatea românească aflată într-o tranziţie parcă fără încheiere. Dincolo de aceasta, este important să ne amintim de câteva dintre aspectele din ceea ce am putea să numim moştenirea lui Bartolomeu Anania. Aş aminti aici obligatoriu legătura pe care trebuie să o facem între cult şi cultură, ca o soluţie a unei regenerări morale a neamului. Această soluţie era unirea celor două într-una singură, astfel încât, mobilizându-se împreună, pe de o parte Biserica, pe de altă parte intelectualii, se poată să dea un răspuns cât mai pertinent, pozitiv şi pe măsura vremurilor pe care le trăim. În al doilea rând, în cadrul moştenirii Înaltpreasfinţiei Sale, rămâne atenţia şi grija Bisericii faţă de răspunderea pe care o are în societate. Această răspundere nu scade nicidecum, ci, dimpotrivă, este tot mai solicitantă şi ne va provoca în continuare. În al treilea rând, aş accentua grija faţă de cuvânt, de educaţie şi faţă de tinerii care reprezintă viitorul acestui neam. Memoria mitropolitului Bartolomeu este vie. Această memorie vie pe mulţi îi încarcă. Sunt convins că din această memorie vie a marelui ierarh se va învăţa în continuare“, a spus pr. prof. Ştefan Iloaie de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Manifestările simpozionului s-au încheiat sâmbătă, 25 ianuarie, la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava, unde a fost oficiat Parastasul pentru mitropolitul Bartolomeu Anania.