Mitropolitul Nicolae Corneanu la ceas aniversar

Data: 03 Martie 2012

Se împlinesc 50 de ani de când, la 4 martie 1962, Episcopul Aradului Nicolae Corneanu, fiu al ţării Banatului, a fost ales şi instalat în scaunul de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi, totodată, de Mitropolit al Banatului. Jumătate de secol de arhipăstorire a preoţilor, monahilor şi credincioşilor din cele două judeţe bănăţene - Timiş şi Caraş-Severin (acesta din urmă redat Episcopiei Caransebeşului în 1994, tot prin purtarea de grijă a Înalt Preasfinţiei Sale), încununate de o pilduitoare activitate pastoral-misionară, culturală, ştiinţifică şi ecumenică, care aşteaptă încă să fie investigată, analizată şi pusă în valoare.

 

Orientat către vocaţia sacerdotală prin modelul tatălui său, preotul Liviu Corneanu de la Caransebeş, şi influenţat de viaţa unchiului său, cunoscutul teolog, publicist, om de cultură şi politician Cornel Corneanu (fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru în toate forurile de conducere ale Bisericii), tânărul Nicolae Corneanu a făcut studii strălucite de teologie la Bucureşti, şi-a dezvoltat vocaţia pentru patristică, filozofie şi limbi clasice şi, la vârsta de numai 26 de ani, susţinea deja teza de doctorat în teologie.

 

 

Activează apoi ca profesor la Academia Teologică din Caransebeş, ca secretar eparhial şi consilier cultural la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului, apoi din nou profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, conferenţiar universitar la Institutul Teologic din Sibiu, de unde a fost ales Episcop al Aradului (15 decembrie 1960).

 

 

Privind acum retrospectiv spre începuturile activităţii teologice, ştiinţifice şi de cercetare a Mitropolitului cărturar Nicolae Corneanu, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru de onoare al Academiei Române, ne încearcă un justificat sentiment de uimire în faţa operei pe care Înalt Preasfinţia Sa o lasă generaţiilor ce vin după noi şi care este întru câtva cunoscută mai ales specialiştilor.

 

 

Încă din perioada când preda la Academia din Caransebeş, tânărul teolog se preocupa de studiul Sfinţilor Părinţi, fiind un colaborator permanent al publicaţiilor eparhiale "Foaia Diecezană", "Altarul Banatului", "Biserica Bănăţeană", "Duh şi Adevăr", "Legea românească" şi "Telegraful român". Nu numai problemele de patristică erau însă abordate de harnicul diacon Nicolae Corneanu, ci şi aspecte biblice, omiletice, liturgice. Unele dintre acestea au fost publicate în volum, altele aşteaptă să fie descoperite şi tipărite, aşa după cum vrednice de analizat şi de trimis la tipar sunt referatele şi comunicările susţinute la numeroasele întâlniri interconfesionale, ştiinţifice şi ecumenice în ţară şi străinătate.

 

 

Bogata activitate teologico-ştiinţifică a Înalt Preasfinţiei Sale este întregită de publicarea unor predici, articole şi studii, şi mai ales de lucrarea sa pastorală, filantropică şi administrativ-gospodărească.

 

 

Un aspect mai puţin cunoscut al acestei activităţi, foarte important, care va trebui cercetat cu atenţie, este acela al purtării de grijă arătată faţă de numeroşi preoţi, foşti deţinuţi politici, pe care i-a încadrat la parohie în vremurile grele de dinainte de 1989. Ieşiţi din lagăre şi închisori comuniste, aceşti preoţi, majoritatea căsătoriţi şi având copii, erau ai nimănui. Marginalizaţi de autorităţile comuniste, hărţuiţi de fosta Securitate, fără mijloace de subzistenţă, cu copiii respinşi de la facultăţi, au găsit în Înalt Preasfinţitul Nicolae un salvator, un părinte iubitor care le-a oferit o casă parohială, o bucată de prescură şi un salariu pentru întreţinerea familiei. Amintim aici doar pe câţiva: Traian Dobromirescu din Caransebeş, încadrat după detenţie la Parohia Cornuţel (lângă Caransebeş), Alexandru Onoriu Nicolici din Vălişoara (CS), încadrat la Parohia Timişoara Iosefin, Romulus Pop, din Banloc, încadrat paroh la Delineşti, Protopopiatul Caransebeş, Lazăr Magheţ din Glimboca (CS), încadrat după eliberare (1964) la parohiile Dezeşti, Cuptoare-Secu, Zorlenţu Mare şi Iablaniţa etc. Pentru toate acestea şi pentru multe altele, adresăm acum ierarhului nostru tradiţionala urare: "Întru mulţi şi binecuvântaţi ani, Înalt Preasfinţite Părinte Mitropolit!" (Pr. dr. Ionel Popescu)