Mitropolitul Simion Ştefan, teolog, cărturar şi patriot

Un articol de: Sabin Vodă - 18 Octombrie 2010

În perioada 20-21 octombrie 2010, la Alba Iulia, se va desfăşura simpozionul naţional cu tema: "Mitropolitul Simion Ştefan" – teolog, cărturar şi patriot". În cadrul acestei manifestări va avea loc şi decernarea titlului de Doctor Honoris Causa domnului academician Ioan Aurel Pop din Cluj-Napoca.

Simpozionul dedicat Mitropolitului Simion Ştefan, păstor al Transilvaniei în secolul al XVII-lea, este organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Facultatea de Teologiei Ortodoxă şi de Centrul de Cercetări Interreligioase din Alba Iulia, în preajma pomenirii Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni: Visarion, Sofronie, Oprea, Atanasie Todoran şi preoţii Ioan şi Moise, prăznuiţi de Biserică la 21 octombrie. Simpozionul va debuta miercuri, 20 octombrie 2010, de la ora 8:30, la capela Facultăţii de Teologie, cu o slujbă Te Deum, iar de la ora 9:00, în Aula "Dumitru Stăniloae" a Facultăţii de Teologie va avea loc susţinerea referatelor. De la ora 12:00 va avea loc ceremonia decernării titlului de Doctor Honoris Causa domnului academician Ioan Aurel Pop din Cluj-Napoca. Joi, 21 octombrie 2010, în ziua de pomenire a Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni se va oficia, la Catedrala Reîntregirii, Sfânta Liturghie arhierească la care va participa un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. La finalul Sfintei Liturghii, de la ora 12:30, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia va avea loc vernisajul expoziţiei "Et in Athos ergo" ("Şi eu am fost în Athos") al Grupului Prolog. Tot atunci va avea loc şi lansarea cărţii cu acelaşi titlu "Et in Athos ergo", apărută la Editura "Reîntregirea". Prezentarea expoziţiei şi a cărţii va fi făcută de Costion Nicolescu de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Vor fi prezenţi membrii Grupului Prolog, pictorii Paul Gherasim, Mihai Sârbulescu, Constantin Flondor, Ionică Grigorescu şi Alexandru Antonescu. Mitropolitul cărturar Simion Ştefan (1643-1656) a tipărit pentru prima dată în limba română, în anul 1648, Noul Testament de la Bălgrad şi Psaltirea în 1651, aducând prin aceasta un aport esenţial la cristalizarea limbii române literare. Aceste prime tipărituri în limba română au fost reeditate în anii din urmă, în ediţii critice. Numele Mitropolitului Simion Ştefan a rămas definitiv înscris în istoria culturii româneşti.