Mizeria, cerşetoria şi „găinăriile“ îi descalifică pe români în ochii italienilor

▲ Potrivit unui sondaj realizat în Italia de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG), principala nemulţumire asociată cu prezenţa imigranţilor români în Italia este, în opinia italienilor, aşa-numita „infracţionalitate de vitrină“: furturi, agresiune verbală şi fizică, cerşetorie, mizerie ▲ În legătură cu percepţia italienilor despre România şi brandurile româneşti, sondajul ASG relevă faptul că acestea au un grad scăzut de notorietate în Italia ▲ Printre românii cunoscuţi totuşi de italieni se numără Nicolae şi Elena Ceauşescu (24%), Adrian Mutu (6%), „Dracula“ (4%), Ramona Bădescu (3%) şi Nadia Comăneci (2%) ▲

Mai mult de jumătate dintre italieni (57%) au o părere negativă despre imigranţi şi numai o treime dintre ei (34%) au o opinie favorabilă, relevă un sondaj privind imigranţii români şi imaginea României, realizat în Italia de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG). Potrivit aceluiaşi studiu, 75% dintre locuitorii Peninsulei Italice cred că în ţara lor sunt prea mulţi imigranţi, în vreme ce doar 20% sunt de acord cu acest fenomen. Principala nemulţumire a italienilor faţă de imigranţi este legată de creşterea infracţionalităţii şi a delincvenţei generate de aceştia. Astfel, aproape unul din şase italieni chestionaţi a declarat că a fost victima unei agresiuni fizice sau verbale din partea unui imigrant.

Italienii sunt cel mai puţin toleranţi cu etnicii rromi

Studiul ASG evidenţiază că cetăţenii italieni manifestă cel mai ridicat grad de intoleranţă faţă de imigranţii de etnie rromă, 61% dintre italieni nefiind de acord ca aceştia să trăiască în ţara lor. Un grad semnificativ mai scăzut de intoleranţă este manifestat faţă de imigranţii albanezi (35% dintre italieni nu sunt de acord ca aceştia să trăiască în Italia) sau imigranţii români (33%). Totodată, cercetarea arată că italienii care au stat cel puţin o dată de vorbă cu unul dintre imigranţii români au o părere mult mai bună despre aceştia, comparativ cu italienii care nu au discutat niciodată cu un român şi care şi-au format opinia exclusiv prin intermediul mass-media. Legat de acest aspect, doar unul din patru italieni consideră că majoritatea aprecierilor din presă despre imigranţii români sunt false. De asemenea, unul din zece italieni afirmă că au la locul de muncă, la şcoală sau la facultate un coleg imigrant român, iar dintre cei care spun că se află în proximitatea unui imigrant român, peste 80% declară că se înţeleg bine sau foarte bine cu aceştia.

Mizeria, cerşetoria şi „găinăriile“

Principala nemulţumire asociată cu prezenţa imigranţilor români în Italia este, în opinia italienilor, aşa-numita „infracţionalitate de vitrină“ (n.r. - furturi, agresiune verbală şi fizică, cerşetorie, mizerie). Astfel, peste jumătate dintre italieni (61%) declară că infracţionalitatea a crescut în Italia în urma venirii imigranţilor români, iar 51% consideră că, tot din cauza imigranţilor români, au crescut cerşetoria şi mizeria în spaţiile publice. Peste o treime dintre italieni (38%) fac o asociere între rromi şi români, aproape jumătate dinte ei (47%) consideră că cei mai mulţi etnici rromi au emigrat în Italia din România, în timp ce 24% cred că cei mai mulţi rromi au plecat din spaţiul ex-iugoslav, iar 9% din Albania.

Nicolae Ceauşescu este mai cunoscut în Italia decât fotbalistul Adrian Mutu

În legătură cu percepţia italienilor despre România şi brandurile româneşti, sondajul ASG relevă faptul că acestea au un grad scăzut de notorietate în Italia, fapt confirmat de cei 69% dintre italieni, care nu au putut indica numele unei personalităţi din România. Printre românii cunoscuţi totuşi de italieni se numără Nicolae şi Elena Ceauşescu (24%), Adrian Mutu (6%), „Dracula“ (4%), Ramona Bădescu (3%) şi Nadia Comăneci (2%). Rezultatele studiului, realizat în perioada 20 martie-11 aprilie 2008, sunt reprezentative pentru populaţia din Italia cu vârstă de 18 ani şi peste, marja de eroare maximă a rezultatelor fiind de plus/minus 2,9%, la un nivel de încredere de 95%. Institutele de cercetare sociologică care au gestionat culegerea datelor în teren au fost Focus Marketing, din Napoli, Italia, şi Metro Media Transilvania, din România.