Monahismul românesc la începutul regimului „democrat-popular” (XLV)
În stadiul actual al cercetărilor nu putem afirma că Patriarhul Justinian a reuşit să discute cu Gheorghiu Dej în termenii din documentul înaintat de prim-ministrul Chivu Stoica. Însă pe document Dej a făcut o serie de sublinieri, însemnări şi a pus rezoluţia: „A se ţine la evidenţă pe ordinea de zi. Foarte important, a se discuta în continuare cu patriarhul”. Din această rezoluţie putem constata că liderul comunist, probabil, a abordat chestiunile ridicate de patriarh în şedinţa Biroului Politic al CC al PMR, dispunând a se discuta cu întâistătătorul doar la nivelul Departamentului cultelor şi cu prim-ministrul Chivu Stoica.
Desfăşurarea ulterioară a faptelor ne convinge de faptul că nici conducerea de partid şi de stat nu mai era dispusă să stea la negocieri cu Patriarhul Justinian. Într-un referat din 19 decembrie 1958 întocmit de responsabili din Securitate, aflăm despre atmosfera discuţiilor dintre membrii Sfântului Sinod şi conducerea Departamentului cultelor: „În cadrul şedinţei Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 15 decembrie 1958, secretarul general al Departamentului cultelor, tov. Dogaru Dumitru, în cuvântarea sa a arătat printre altele călcarea unor dispoziţiuni ale regulamentului de organizare şi funcţionare a mănăstirilor, precum şi actuala stare de lucruri existentă în cadrul mănăstirilor ce reprezintă un pericol pentru ordinea publică şi securitatea statului nostru. În baza situaţiei prezentate, s-a recomandat Sinodului să treacă la unele măsuri menite să ducă la stăvilirea şi lichidarea acestei stări de lucruri. Printre aceste măsuri, le menţionăm pe cele principale - în afara celor recomandate pentru modificarea în prealabil a actualului regulament de organizare a mănăstirilor care să asigure un personal monahal de bună calitate morală şi cetăţenească: a) Să fie excluşi din monahism toţi cei care au suferit condamnări, arestări sau care prin trecutul lor nu pot face cinste bisericii; b) Să fie excluşi din monahism toţi cei care prin purtarea lor au contravenit voturilor monahale; c) Să fie excluşi din monahism toţi cei care nu au 7 clase elementare şi a căror prezenţă în mănăstire este contrară regulamentului; d) Fixarea pentru fiecare mănăstire a unei limite maxime de călugări, care să nu poată fi depăşită, în funcţie de capacitatea lor de cazare; e) Toate mănăstirile şi schiturile găsite necorespunzătoare pentru monahism să fie închise, paza lor asigurându-se de către biserică sau unde e cazul să li se dea destinaţie parohială. Departamentul cultelor solicită din partea organelor noastre şde Securitate, n.n.ţ sprijin în aplicarea şi îndeplinirea acestor măsuri. Menţionăm că nici Departamentul cultelor şi nici noi nu cunoaştem la ora actuală o situaţie exactă a mănăstirilor şi schiturilor din ţară în baza căreia să se poată elabora un plan pentru aplicarea măsurilor propuse. Concret nu cunoaştem situaţia lor topografică, monumentală şi istorică sau arhitectonică, a capacităţii lor de cazare, a celor necorespunzătoare din punct de vedere al vieţii monahale şi al vieţuitorilor din ele.
În acest sens, Departamentul cultelor, după câte suntem informaţi - precizau responsabilii din Securitate -, vor întreprinde unele măsuri de verificare prin inspectori şi împuterniciţii Cultelor de pe lângă fiecare episcopie. Organele noastre de securitate pot sprijini la întocmirea acestei situaţii cu datele ce le posedă sau le pot obţine în timpul verificărilor, despre trecutul şi activitatea duşmănoasă prezentă a unor călugări, călugăriţe şi altor elemente din rândul personalului deservent. Organele de miliţie pot sprijini la rândul lor cu datele ce le posedă la evidenţa populaţiei şi altele la cererea organelor noastre.
În scopul mai sus arătat, pentru asigurarea caracterului secret al măsurilor ce se preconizează a se lua, a prevenirii unei stări de agitaţie nefavorabilă în cadrul mănăstirilor şi în afara lor, care ar duce la îngreunarea aplicării acestor măsuri, propunem: verificările pentru întocmirea situaţiei arătate să se facă de către organele desemnate ale Departamentului cultelor în colaborarea cu organele noastre; în acest sens, inspectorii şi împuterniciţii respectivi în prealabil să fie puşi în legătură cu organele noastre anume desemnate, pentru ca împreună să elaboreze măsurile pentru obţinerea datelor necesare; după întocmirea acestei situaţii, organele noastre din centrală, împreună cu Departamentul cultelor, să elaboreze planul propriu-zis al măsurilor ce se preconizează a se lua în realizarea scopului propus”. (Va urma)