Muzeul Zambaccian îşi redeschide porţile

Muzeul K. H. Zambaccian se redeschide astăzi, după aproximativ opt luni în care a fost închis pentru lucrări de consolidare şi renovare a clădirii şi de reamenajare a expunerii, o bună parte din lucrările prezente în noua formulă expoziţională fiind recent restaurate, conform Mediafax. Potrivit Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), în urma lucrărilor de renovare a casei ce găzduieşte Muzeul K. H. Zambaccian, spaţiul de expunere a fost extins. Sunt prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli. Aceasta este cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească.

O altă noutate cu prilejul redeschiderii este sala dedicată lucrărilor de grafică semnate de personalităţi ale picturii, precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petraşcu, Pallady, Ştefan Dimitrescu şi Magdalena Rădulescu. Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi generozitatea sa, colecţionarul a fost decorat de către regele Mihai. Colecţionar, critic de artă şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena al vremurilor sale, Krikor H. Zambaccian (1889 - 1962) a alcătuit, de-a lungul întregii sale vieţi, una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România, cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier, pe care a dăruit-o statului român în trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi, ultima parte, în 1962. Actul de donaţie a inclus şi casa în care a locuit colecţionarul, construită după planurile arhitectului C. D. Galin, pentru a servi atât ca locuinţă, dar şi ca spaţiu de expunere a operelor de artă. Colecţia era deschisă pentru amatorii de artă o zi pe săptămână, încă din 1942, an în care casa a fost terminată. Construcţia a fost extinsă ulterior, în 1957, cu scopul de a lărgi spaţiul de expunere.