Neosândirea, o virtute desconsiderată

„Cei care nu văd defectele celorlalţi, ci caută doar lumina în ei au şansa de a nu fi judecaţi în ziua aceea de Judecătorul”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Timotei Prahoveanul, la finalul slujbei Pavecerniţei Mari, săvârşită joi, 17 martie, la Catedrala Patriarhală.

La finalul slujbei, în cadrul căreia a fost citită ultima parte a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a vorbit despre frumuseţea acestui canon de pocăinţă, despre adânca smerenie a Sfântului Andrei Criteanul, care şi-a asumat toate păcatele, deşi nu le-a săvârşit pe toate, dar şi despre virtutea neosândirii, pe care Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu, sărbătorit în data de 17 martie, a vădit-o prin vieţuirea sa. Alături de tăcere, a spus Preasfinția Sa, neosândirea este o virtute pe care Părinţii Bisericii ne îndeamnă să o căutăm în perioada Postului Mare sau în perioadele de pocăinţă, pentru a împlini cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, Care ne spune: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi; căci cu judecata cu care judecaţi veţi fi judecaţi şi cu măsura cu care măsuraţi vi se va măsura” (Matei 7, 1-2). „Neosândirea ar fi de mare folos în lumea în care trăim. Din nefericire, toți sau aproape toți încercăm să vedem defectele celui de lângă noi. Mai rar, chiar foarte rar, observăm, privim și admitem că și noi avem multe defecte. Suntem tentați să vorbim despre defectele altora, dar niciodată despre propriile defecte”, a spus ierarhul.

Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, a mai explicat Părintele Episcop Timotei Prahoveanul, are menirea de a-l pune pe omul care doreşte să se pocăiască să urmeze exemplelor amintite în canon. „Sfântul Andrei Criteanul, cel plin de smerenie, ne aduce aminte păcatele pe care cei de demult sau mai aproape de noi le-au săvârşit, călcând porunca lui Dumnezeu. Unii dintre ei s-au pocăit şi pocăinţa lor a fost primită înaintea lui Dumnezeu, precum a fost a ninivitenilor, care s-au îmbrăcat în sac şi în cenuşă, a lui David, a lui Petru sau a unuia dintre cei doi tâlhari care au fost răstigniţi împreună cu Mântuitorul şi care a primit iertare. Alţii, însă, au rămas înstrăinaţi de Dumnezeu. De aceea, autorul acestui canon de pocăinţă ne îndeamnă să-i urmăm pe cei care au plâns cu amar, pe cei care s-au pocăit, s-au întors către Dumnezeu, au alergat la bunătatea Lui cea fără de margini, la bunătatea Părintelui care așteaptă pe fiul risipitor plecat departe în lumea păcatului. Sunt multe virtuţi pe care ar trebui să le avem, iar acest canon ni le-a amintit, şi anume postul, pocăinţa, lacrimile, privegherea. De aceea, să alegem una dintre aceste virtuţi şi să ne gândim în aceste zile şi la o virtute pe care o putem împlini uşor, dar pe care o desconsiderăm tot mai mult, şi anume, neosândirea, ştiind faptul că cei care nu văd defectele celorlalţi, ci caută doar lumina în ei au şansa de a nu fi judecaţi în ziua aceea de Judecătorul”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Canonul cel Mare al Sfântului Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei, va fi citit integral, miercuri, în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paşti.