Nicolae Ivan, întâiul episcop al Clujului
Era originar din Aciliul sibian, născut în 1855, în familia unor credincioşi ortodocşi. După şcoala confesională din Sălişte, a urmat Gimnaziul maghiar de Stat din Sibiu, apoi Institutul Teologic "Andreian" din acelaşi oraş. La absolvire a fost ales învăţător în Sălişte, iar trei ani mai târziu a fost hirotonit diacon de către mitropolitul Miron Romanul. După şapte ani de activitate la Sălişte şi după ce rămâne văduv, tânărul Nicolae Ivan este numit spiritual al Penitenciarului Aiud. Totodată, avea însărcinarea pentru îngrijirea religioasă a copiilor şi slujirea puţinilor români ortodocşi din acest orăşel calvin. În 1890 este numit redactor al periodicului "Telegraful român", îndeplinindu-şi rolul cu succes. În 1892 a fost numit administrator protopopesc, apoi ales protopop de Alba Iulia, în această funcţie purtând o grijă deosebită pentru şcolile confesionale şi cele peste 40 de parohii din "tractul" său. Recunoscut ca un bun administrator, este numit provizoriu ca protopop de Orăştie. În 1894 este ales consilier eparhial la Sibiu, funcţie în care contribuie la zidirea noii catedrale din Sibiu, reamenajarea clădirii institutului teologic, la ridicarea gimnaziului ortodox din Brad, la achiziţionarea casei "Heberman", actualul hotel Bulevard din Sibiu şi creează instituţii de credit la Cluj şi Sibiu pentru a-i ajuta pe ţăranii şi clericii români. De asemenea, "asesorul" Nicolae Ivan pune bazele unui orfelinat diecezan la Sibiu, care însă va fi deschis după 1918. Participă din plin la actul unirii în calitate de vicepreşedinte al Partidului Naţional Român. După 1919 se redeschide problema înfiinţării unei eparhii la Cluj, pentru care Nicolae Ivan a fost implicat de la bun început prin organizarea primelor structuri administrative. Deşi avea un contracandidat susţinut de elita clujeană, totuşi, Nicolae Ivan a întrunit numărul de voturi pentru ca la 28 septembrie 1921 să fie ales întâiul episcop al Clujului şi moştenitor al scaunelor vlădiceşti de la Vad şi Feleac. Ca eparhiot al Clujului, între 1923 şi 1934 a construit catedrala din actuala piaţă Avram Iancu, a ridicat alte biserici în acest oraş, cât şi în altele din eparhia sa, a achiziţionat o serie de clădiri, printre care şi cea în care au fost amenajate reşedinţa şi academia teologică, în care funcţionau profesori de înaltă pregătire teologică, a încurajat întemeierea Mănăstirii "Sf. Ana" - Rohia, a înfiinţat tipografia, periodicul "Renaşterea", biblioteca eparhială, a efectuat numeroase vizite canonice. În 1933 a înfiinţat Frăţia Ortodoxă Română, prin care intelectualii erau chemaţi să lucreze în Biserică şi pentru Biserică. La 3 februarie 1936 a trecut la cele veşnice.