Noi apariţii la Editura BASILICA

Activitatea preoţilor de armată în campania din 1916-1918

În programul editorial al Patriarhiei Române privind Anul Centenar 2018, inaugurat de cele două volume lansate la 24 ianuarie, „Biserica Ortodoxă Română şi Marea Unire”, sunt deja înscrise mai multe cărţi care au ca temă atât evenimentul în sine, cât şi fapte pregătitoare sau contribuţii pilduitoare din diferite zone ale societăţii româneşti. Implicarea slujitorilor bisericeşti, prin rugăciune şi filantropie, la pregătirea Marii Uniri este un subiect poate prea puţin cunoscut generaţiilor de azi. De aceea, reeditarea volumului publicat de preotul profesor Constantin Nazarie în 1920, realizat de către entuziastul şi curajosul protopop al preoţilor de armată pe baza jurnalelor de front şi a mărturiilor directe, este, dintr-odată, un act de recunoştinţă şi un îndemn la cinstirea memoriei celor evocaţi.

Lucrarea publicată recent de Editura BASILICA, într-o ediţie revăzută şi adăugită, contribuie la cunoaşterea rolului slujitorilor bisericeşti în Primul Război Mondial şi la cunoaşterea virtuţilor morale şi a patriotismului celor peste 250 de clerici ortodocşi care au participat la campania militară românească din perioada 1916-1918. Este cu atât mai edificator, cu cât aprecierile vin din partea Armatei Române. Cităm aici doar un fragment din însemnările generalului Ioan Răşcanu: „Preoţii de armată au dat pildă de curaj trupei şi ofiţerilor în situaţiile cele mai periculoase. Au fost preoţi de elită, înzestraţi cu toate cele necesare, au fost perle, nu preoţi”.

Icoană, iconologie, iconomahie

Teologia icoanei este specifică Ortodoxiei şi orice aprofundare a ei este bine-venită pentru iubitorii dreptei credinţe. O carte densă în idei, scrisă sobru şi concentrat, ne propune pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, eminent profesor de istorie bisericească, recomandat în prefaţa cărţii de pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu drept „cel mai bun cunoscător al problemei iconoclaste din teologia românească”.

Operele teologice ale Sfinţilor Părinţi Ioan Damaschin şi Teodor Studitul sunt faruri călăuzitoare pentru înţelegerea contextului social-politic şi a cauzelor controverselor dintre iconoduli şi iconoclaşti în perioada premergătoare Sinodului VII Ecumenic. Studiile din volum sunt redactate cu acribie ştiinţifică, pe baza fundamentelor teologiei icoanei şi cu referinţe la surse bibliografice de actualitate.

La final, autorul conchide: „În concluzie, putem spune că Sinodul al VII-lea Ecumenic, ţinut la Niceea în anul 787, nu a justificat numai cultul icoanelor, ci a dat icoanei o solidă bază dogmatică. Întruparea lui Hristos, în realitate şi nu după aparenţă, justifică zugrăvirea icoanelor. Conform Sinodului de la Niceea, icoanele nu constituie numai o tradiţie veche şi statornică a Bisericii, ci şi primesc acum adevăratul sens. Ele sunt o mărturie a Întrupării lui Hristos. Din aceasta rezultă şi menirea lor, adică aducerea aminte de iconomia mântuirii noastre şi întărirea credinţei”.

Capodopere ale artei metalelor preţioase din România: argintăria de cult

Volumul publicat în colecţia „Patrimoniu eclesial” a Editurii BASILICA descoperă cititorului o perspectivă pluridimensională asupra frumuseţilor orfevrăriei româneşti. Autorul, Victor Simion, specialist recunoscut în domeniul restaurării patrimoniului mobil, adaugă la imaginile preţioaselor bunuri date despre vechile bresle de orfevri de la noi, ateliere şi meşteri renumiţi, metode şi tehnici de prelucrare a aurului şi argintului, elemente de ornamentică şi stil, expresii valorice şi date despre circulaţia obiectelor din metale preţioase. De asemenea, sunt subliniate meritele ctitorilor şi donatorilor, dar şi ale celor care le păstrează şi le conservă în zilele noastre, multe dintre acestea fiind fonduri bisericeşti.

Autorul notează în „precuvântare”: „Lucrarea de faţă nu şi-a propus o istorie a acestui meşteşug artistic, ci doar o selecţie dintre multele valori artistice care s-au creat şi s-au aflat în Sfintele Altare ale locaşelor de cult (îndeosebi mănăstireşti) unde au fost dăruite de generoşi ctitori sau donatori. Sunt mărturii ale unor reale talente de artişti-artizani care nu-şi mai găsesc urmaşii în zilele noastre, dar şi ale unor comanditari cu exigente preferinţe artistice”. Coperta este ilustrată cu un chivot de la Mănăstirea Cotroceni (1685), iar la finalul volumului este inclusă o imagine cu un chivot realizat după macheta Catedralei Mântuirii Neamului la Atelierele Patriarhiei Române. Un semn că, totuşi, arta metalelor preţioase are şi viitor!

Programul iconografic de tradiţie bizantină şi variante ale sale în pictura bisericilor din Bucureşti

O carte care, la prima vedere, poate fi admirată doar pentru calitatea ei grafică, însă poate părea prea tehnică cititorului neiniţiat în canoanele artei iconografice. Însă după lectura preambulului şi înţelegerea argumentelor biblice şi patristice pe care se întemeiază arta icoanei ortodoxe, invitaţia de a parcurge în întregime paginile cărţii, bogat ilustrată, devine irezistibilă. Programul iconografic de tradiţie bizantină este explicat şi exemplificat prin reproduceri fotografice ale picturii din unele biserici bucureştene reprezentative. Publicat în ediţie bilingvă (română-franceză, cu versiunea în limba franceză realizată de Măriuca Alexandrescu), volumul se deschide atât publicului autohton, cât şi cititorilor familiarizaţi cu limba teologilor ortodocşi Olivier Clement şi Jean- Claude Larchet.