Nume care nu vor fi uitate

Oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, a trecut în perioada 25-27 martie prin momente de o deosebită încărcătură: pe de-o parte, plecarea arhipăstorului său la o nouă responsabilitate, Mitropolia Clujului, iar pe de altă parte, desfăşurarea la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Colocviilor de etnografie şi folclor "Gh. Pavelescu", ediţia a VIII-a.

Sub egida Consiliului Judeţean Alba şi a Centrului de Cultură "Augustin Bena" din Alba Iulia au fost comemorate două personalităţi de la naşterea cărora s-au împlinit anul acesta 100 de ani: Ion Blăjan (†1976) şi Emil Turdeanu (†2001). Lucrările au fost deschise de Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Albei, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului, succedat de Ion Dumitrel, de la CJ Alba, şi de pr. Emil Jurcan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă. A avut loc şi un moment artistic cu participarea grupului folcloric de la Roşia de Recaş. Totodată, au fost lansate DVD-uri extraordinar de bine realizate, cuprinzând filme şi fotografii cu obiceiuri şi datini din Transilvania. După momentul de deschidere, lucrările au continuat în plen, simultan pentru cele două personalităţi evocate. Viaţa şi activitatea reputatului folclorist şi etnograf Ion Blăjan au fost evocate în cadrul primului colocviu, de către 16 specialişti în etnografie şi folclor, proveniţi din mai multe regiuni ale ţării. În cel de-al doilea colocviu - "Memoria ca arhivă culturală" - a fost evocată memoria lui Emil Turdeanu, la centenarul naşterii sale. Emoţionante evocări închinate lui Emil Turdeanu Cel căruia i s-a dedicat această sesiune de comunicări a fost fiu al judeţului Alba şi scopul urmărit a fost omagierea activităţii sale îndelungate, pe tărâmul literaturii române vechi, desfăşurate în exil, în Franţa. În puţine cuvinte vom spune că Emil Turdeanu a avut pasiunea de a scrie încă din liceu. Deşi a făcut o bună parte din studii în Franţa, gustul pentru literatură l-a desprins de la Nicolae Cartojan, Ovid Densuşianu şi I.A. Candrea. De altfel, se va şi căsători cu una din fiicele lui N. Cartojan. A dat lecţii de limba română la Sofia, iar instaurarea regimului comunist în România l-a făcut să nu mai revină de la Paris, unde plecase din 1944. Aici a predat limba natală la Sorbona şi a înfiinţat Institutul Universitar "Carol I", editând şi o revistă, "Revue des Études Roumaines", de aleasă ţinută ştiinţifică, cu un colectiv de autori ce-i reunea pe cei mai de seamă reprezentanţi ai culturii române din afara graniţelor: P.Ş. Năsturel, Andrei Pippidi, Emil Vârtosu etc. Emil Turdeanu s-a consacrat literaturii, istoriei şi artei româneşti vechi. Specialiştii din sud-estul Europei au recunoscut în el, unanim, o mare autoritate ştiinţifică. În 1947, la Paris, el a tipărit cartea "La littérature bulgare du XIV-ème siècle dans les Pays Roumains". În 1981 şi 1985 i-au apărut în Olanda două volume în limba franceză, "Apocryphes slaves et roumains de lâAncien Testament", "Études de littérature roumaine et dâécrits slaves et grecs des Principautés Roumaines". În limba română, volumul "Oameni şi cărţi de altădată" (Bucureşti, 1997), apărut sub îngrijirea lui Şt. S. Gorovei, reuneşte o parte din lucrările sale de referinţă. În cadrul simpozionului dedicat lui Emil Turdeanu au susţinut comunicări 17 cercetători, profesori de la Universitatea din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Alba Iulia, Oradea, Atena, care, prin munca lor, continuă strădaniile celui omagiat cu rezultate strălucite. Remarcăm în mod deosebit comunicările de substanţă ale acad. Ioan-Aurel Pop de la Universitatea din Cluj, prof. Ştefan Sorin Gorovei de la Iaşi, prof. Zamfira Mihail, prof. Cătălina Velculescu, prof. Maria Magdalena Szekely, conf. Cristina Bogdan, conf. Silvia Marin Barutcieff, dr. Florin Marinescu-Athena, ieromonah Alexie Cojocaru - Mănăstirea Putna, dr. Ana Dumitran - Muzeul Unirii din Alba Iulia, şi pr. prof. dr. Jan Nicolae, de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, ultimii doi fiind, în mod special, artizanii bunei desfăşurări a acestui eveniment de neuitat. Din partea Bibliotecii Sfântului Sinod a participat semnatarul acestui material. O lumină a rezistenţei împotriva comunismului După ore întregi de delectare ştiinţifică, dar şi spirituală, deopotrivă, la final au avut loc emoţionante evocări şi depănări de amintiri, susţinute de către cei care l-au cunoscut pe profesorul Emil Turdeanu: prof. Şt. S. Gorovei, prof. Mihai Alin Gherman, prof. Cătălina Velculescu, prof. Zamfira Mihail. După acestea, s-a rostit o scurtă rugăciune pentru cel care a fost un adevărat apostol al spiritului şi culturii româneşti în afara României. A doua zi, duminică, conferenţiarii au participat la Sfânta Liturghie slujită la Mănăstirea Râmeţ, unde au şi prânzit, pentru ca apoi să se viziteze biserica veche de peste 7 veacuri, a vechii Episcopii de Geoagiu. Ultimul popas a fost în comuna Stremţ - Alba, ţinut care a dat Bisericii noastre doi ierarhi (Policarp Moruşca al Americii şi Lucian Florea, fost arhiepiscop al Tomisului). Aici au fost vizitate o expoziţie etnografică şi de fotografie ce ilustrează trecutul comunei, precum şi biblioteca românească. Toate acestea au fost încununate de evocări ale unor personalităţi de renume naţional, născute la Stremţ, încheiate cu o ospitalieră primire, mulţumită primarului comunei, Traian Pop. Emil Turdeanu reprezintă pentru România, aşa cum îl caracteriza prof. Cătălina Velculescu, o lumină a rezistenţei împotriva comunismului devastator al neamului. Operele sale, rodite după îndelungi cercetări, sunt mărturii ale spiritului creator românesc, în plină nocivitate ateist-comunistă, spirit mărturisit în lume spre încurajarea celor rămaşi acasă şi cinstirea celor care nu s-au mai întors niciodată din temniţe. "Sub egida Consiliului Judeţean Alba şi a Centrului de Cultură "Augustin Bena" din Alba Iulia, au fost comemorate două personalităţi de la naşterea cărora s-au împlinit anul acesta 100 de ani: Ion Blăjan (†1976) şi Emil Turdeanu (†2001). Viaţa şi activitatea reputatului folclorist şi etnograf Ion Blăjan au fost evocate în cadrul primului colocviu, de către 16 specialişti în etnografie şi folclor, proveniţi din mai multe regiuni ale ţării. Cel de-al doilea colocviu - "Memoria ca arhivă culturală. Centenar Emil Turdeanu" - a fost dedicat lui Emil Turdeanu."