O carte despre misterul magdalenian

Un articol de: Lőrinczi Francisc-Mihai - 06 Octombrie 2021

După trei lucrări de bază, care includ Părinții contemporani din Sfântul Munte Athos, Pagini de Pateric românesc și Întâlniri în Țara Sfântă, George Căbaș aduce în atenția cititorului profund, al discernătorului, o carte de înaltă ținută intelectuală intitulată Sfânta Maria Magdalena, glorie și defăimare pentru cel dintâi (Editura Anastasis, Sibiu, 2020), o lucrare magistrală care se întinde pe 590 de pagini, reprezentând o survolare panoramică și o analiză de substanță a geomorfologiilor interioare și a multifațetelor exterioare ale problematicii misterului magdalenian. Autorul derulează într-un excurs hermeneutic de finețe toată istoria tălmăcirilor și răstălmăcirilor acestei persoane fabuloase a creștină­tății, căreia „Mântuitorul îi lasă întreaga moștenire spirituală”, după cum formulează Cristian Bădiliță în recentul volum, Glafire, teme fierbinți ale creștinismului.

Este o carte cu o pânză complexă de deslușiri și nedezvăluire, cu interpretări profunde, dinspre mărturiile evanghelice până la analize care transcend sfera religiosului, mergând până în zona extremă a defăimării și a reprezentărilor neconforme, a haloului, a hățișului virtual actual. George Căbaș „cercetează cu acrivie exemplară o gamă complexă de aspecte ale ima­ginii Mariei Magdalena în con­știința publică de-a lungul istoriei creștinismului”, cum notează, pe coperta patru, prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu.

O putem urmări pe Maria Magdalena, de la „apostola apostolorum”, cum o numeau latinii, pentru că duce apostolilor vestea urcării lui Iisus la Tatăl, la cum este reflectat chipul mironosiţei în reprezentările iconografice de-a lungul timpului, până la lecția de surfing virtual cu profesorul Alessandro Baricco. Este o cale lungă de la barbarul exterior al Imperiului Roman, apoi la cel din interiorul acestuia, din secolul VI, care este creștinat progresiv, și până la „mutația sau invazia barbarilor” din timpurile noastre, când facilul tinde să elimine cultura efortului. Alessandro Baricco ne arată că „barbarii au inventat omul orizontal; barbarii de care ne temem nu vin din afară, ei sunt sămânța unei noi civilizații, sădită în noi înșine, suntem noi așa cum vom arăta după ce schimbările generate de tehnologiile contemporane vor fi desăvârșit opera de mutație care se anunță”.

Lucrarea este structurată în șapte capitole, cu titluri sugestive pentru analiza problematicii magdaleniene: Icoane, Picturi - săbiile cuvintelor, Lucrături, Țesături, Dansul codurilor, GHIDușii - gnoză și blog, Addende - Cărți și teme. Toate acestea ne orientează în carte, de la persoana Mariei Magdalena, martor al răstignirii, „martorul privilegiat al creștinismului”, cum o numește C. Bădiliță, „omul care-și convertește suferința în acțiune”, cum îl citează autorul pe Miron Scorobete, și până la fic­țiunea lui Dan Brown, cu trimiteri la o bibliografie uriașă și cu un material ilustrativ complex, cu o retrospectivă imagistică fundamentală.

George Căbaș nu urmărește să fie exhaustiv, să ofere interpretări inconturnabile. Nici nu ar fi posibil cu un subiect atât de disputat de-a lungul timpului. Este vorba de o afinitate pentru această temă, din aria sublimului christianic. Autorul dorește să evalueze sugestiv, prin sita fină intelectuală, prin mărturisirea credinței, prin dovezile istorice, evanghelice și reprezentările iconografice, metaforic uneori, cu condimente ludice și ironice, prin experiența personală toată panorama asupra acestui mister magdalenian.

Scriitor discret, observator lucid, un tălmăcitor profund, profesorul de religie George Căbaș din Sibiu aduce argumente solide, ziditoare de credință și dăruitoare de cuvânt tămăduitor și înviat în cartea nestemată, Sfânta Maria Magdalena, glorie și defăimare pentru cel dintâi.