O ediție de excepție: „Studii despre Tetraevangheliarul grecesc”
Festivalul de literatură transdanubiană, inițiat și organizat de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, a adus în prim planul atenției o carte de excepție: „Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (secolul al XII-lea)”, apărută sub egida Mitropoliei Olteniei, a Muzeului Olteniei și a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova la Editura Mitropoliei Olteniei, în 2020. Autorii acestor studii bilingve (română, engleză) sunt patru tineri care surprind prin acribia științifică: Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu, Ion Sorin Bora, traducerea în limba engleză aparținând Alinei Reșceanu. O spunem din capul locului: este o lucrare de excepție, apărută în condiții grafice tot de excepție, de o utilitate științifică de netăgăduit. Tinerii autori fac parte din Catedra de studii biblice și o asemenea întreprindere de editare și studierea profundă a textului sunt apanajul unei instituții de profil academic; tinerii universitari Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora și-au demonstrat prin această carte vocația de cercetători autentici și ne oferă speranța că studiile biblice și cele privind „critica textelor și tehnica edițiilor” (ca să-l cităm pe Demostene Russo) au un viitor asigurat.
Cartea a fost lansată la Muzeul Olteniei, despre valoare și necesitatea editării pronunțându-se Florin Ridichie și Lucian Dindirică, directorii Muzeului Olteniei, respectiv al Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”.
„Tetraevangheliarul grecesc” din secolul al XII-lea se află la Muzeul Olteniei, manuscrisul fiind studiat până acum sporadic, consemnat doar în cataloage.
Restaurarea excelentă a acestui manuscris de către Muzeul Olteniei în 2012 a dat posibilitatea unor vaste și profunde investigații teologice. „Altfel spus, scriu autorii în «Argument», inițiativa noastră are menirea de a deschide calea unor posibile proiecte de cercetare amănunțită a manuscrisului, care să crească semnificativ nivelul de înțelegere și valorizare științifică a acestuia în rândul celorlalte manuscrise grecești ale Noului Testament.” În opinia celor patru cercetători, manuscrisul, foarte prețios și rar, cu valoare patrimonială, ar proveni din „mediul eclesial local, ilustrând nivelul de interferență ridicat pe care l-a avut în trecut Mitropolia Olteniei cu lumea greco-bizantină”.
Istoria de peste 650 de ani a Mitropoliei Olteniei (de fapt, de la înființarea Mitropoliei Severinului, ca a doua instituție eclesiastică din Țara Românească) consemnează și alte lucruri similare între Evangheliarul editat de primul Mitropolit al Olteniei, Antim Critopol, și Tetraevangheliarul slavon îngrijit de Sfântul Nicodim de la Tismana; pe aceste meleaguri era, cum adeverește IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, în „cuvântul de binecuvântare” pentru editarea acestui manuscris, „un mediu febril de credință, fundamentat pe cunoașterea și pe mărturisirea adevărului în duhul Sfintei Scripturi”. „Vechile manuscrise ne oferă - întărește IPS Părinte Irineu, eminent profesor la Teologia craioveană -, pe de o parte, posibilitatea de a ne hrăni spiritual și de a ne întări în credință din cuvântul Scripturii cât mai aproape de forma sa originală, iar pe de altă parte, ne dă prilejul să descoperim acea lume a comunității eclesiale care transformă cuvântul Scripturii prin intermediul vieții sale liturgice într-o experiență profundă de cunoaștere a unui Dumnezeu viu și personal”. Mai ales în zilele noastre, aș completa, când asaltul asupra creștinismului a luat forme agresive, inexplicabile și intolerabile.
Conform descrierii din Buletinul de analiză întocmit de restauratorii Muzeului Olteniei (investigator chimist, Marinela Dinu), Tetraevangheliarul este scris la Constantinopol, în greaca veche, și cuprinde textul celor patru Evanghelii: ale lui Matei, Marcu, Luca și Ioan. Este scris pe un pergament din piele de vițel prelucrat spre a putea fi scris pe ambele fețe, este legat în piele și conține 293 de file. Prima filă din cele patru Evanghelii are frontispicii cu foiță de aur și coloranți naturali, vegetali, cu o cromatică vie, cu jocuri albastre, verzi și nuanțe de roșu. Dimensiunea: 25,5 × 20,7 cm, cu o grosime de 10 cm.
Cei patru autori și-au departajat studiile. Ion Reșceanu face „Analiza codicologică și paleografică a manuscrisului”, Mihai Ciurea analizează „Textul biblic al manuscrisului: considerații generale”, Carmen Bălteanu studiază „Catena: note introductive la textul exegetic al manuscrisului”, iar Ion Sorin Bora întreprinde un excurs asupra „Manuscriselor minuscule bizantine ale Noului Testament”. Volumul se încheie cu o bogată bibliografie, anexele cuprinzând Fișa de restaurare a manuscrisului și Buletinul de analiză, demonstrând publicului (avizat sau neavizat) cât de migăloasă, dar utilă este munca de restaurare a valorilor patrimoniale de pe teritoriul țării, efectuată de restauratori profesioniști.
Nu voi intra în detaliu asupra celor patru studii ce însoțesc textul de bază al Tetraevangheliarului. Transcriem doar opinia Mitropolitului Irineu al Olteniei: „Apreciem acest demers științific de cercetare a Tetraevangheliarului grecesc de la Muzeul Olteniei, concretizat în volumul de față”. Aprecierea vine de la un renumit teolog, bucuros că are drept colaboratori asemenea tineri cu aplecare spre cercetare.
Notele de subsol, vasta bibliografie consultată, acuratețea stilului celor patru cercetători craioveni ne îndreptățesc să afirmăm că sunt autorii unei cărți de o valoare deosebită, elaborată cu acribie științifică, dar și cu dragoste de carte și mai ales de Cartea Sfântă. Parafrazându-l pe Tudor Arghezi, scriem și noi: Carte, cinste celor care te-au scris și împodobit așa frumos!