O greutate corporală optimă implică o dietă adecvată şi permanentă
Numai cine nu a încercat niciodată să slăbească și să se mențină la greutatea dobândită nu știe cât de greu este de atins acest obiectiv. Deși ADN-ul are un cuvânt de spus în privinţa greutăţii corporale, totuși genele noastre nu s-au schimbat atât de mult încât să justifice rata crescută a supraponderalității și obezității la nivel mondial. Niciodată, în nici o cultură a lumii, nu a existat un număr atât de mare de persoane supraponderale ca astăzi, ceea ce înseamnă că altceva s-a schimbat într-o măsură semnificativ mai mare decât a făcut-o materialul genetic, iar acest „altceva” este stilul de viață al omului modern.
În primul rând, ritmul alert în care trăim nu ne mai permite să ne pregătim mâncarea într-un mod potrivit. Pe lângă faptul că porțiile pe care ni le oferă restaurantele, fast-foodurile și supermarketurile sunt imense, preparatele lor sunt adesea sărace sub aspect nutrițional. Acest lucru afectează proprietățile organoleptice ale produselor, în special aroma, motiv pentru care acestea sunt „îmbogățite” cu aditivi alimentari meniți să le sporească palatabilitatea, adică substanțe care fac alimentele foarte gustoase, determinându-ne să le consumăm în cantități mai mari.
În plus, omul modern s-a obișnuit să „ronțăie” aproape continuu. Nivelul de stres la care ne supune stilul modern de viață, lipsa de odihnă și mâncarea săracă nutrițional generează în noi nevoia continuă de a mai mânca ceva. Aceste gustări, fiind adesea lipsite de o valoare nutrițională reală, contribuie la permanentizarea nevoii de a mânca. Treptat, se dezvoltă adicții alimentare tot mai greu de înlăturat. Toate aceste aspecte creează tabloul în care se încadrează persoana care are nevoie și își dorește să scadă în greutate, dar nu reușește sau succesul nu este pe măsura efortului depus.
Curele agresive de slăbit nu sunt niciodată o soluție, iar cei care le-au testat au văzut rezultatele. Cel mai adesea, scăderea în greutate determinată de acestea este urmată de recâștigarea kilogramelor pierdute. Specialiștii vorbesc despre o așa-numită memorie celulară a adipocitelor care le face să acumuleze grăsime în exces.
Adevărul este că statusul de supraponderalitate, respectiv obezitate, nu este un aspect ce vizează exclusiv estetica. În primul rând, această grăsime în exces reprezintă un pericol pentru sănătate și unul dintre principalii factori de risc pentru majoritatea bolilor cronice și a deceselor: diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare, mai multe forme de cancer, demență. Toate aceste afecțiuni au în comun impactul mai multor aspecte legate de stilul de viață, de la dietă și stres, la poluanți și diferite substanțe toxice. Impactul este unul deosebit de profund, toți acești factori constituindu-se la nivel celular în molecule cu influență asupra expresiei genelor. Acest domeniu al științei poartă numele de epigenetică și studiază tocmai mecanismele prin care anumite gene sunt activate sau inactivate ca răspuns la evenimente pe care le trăim pe parcursul vieții.
Stabilitatea efectului la nivel epigenetic al acestor molecule este responsabilă de memoria celulară menționată mai sus. Un studiu publicat chiar anul acesta, în prestigioasa revistă „Nature”, arată că obezitatea induce schimbări profunde în expresia genelor, schimbări care determină, după scăderea în greutate, acumularea rapidă de grăsime în celule, în urma consumului de alimente bogate în grăsimi.
Rezultatele acestui studiu sunt deosebit de importante și relevante pentru a ne ajuta să înțelegem cât de necesară este schimbarea stilului de viață, adică a dobândirii unor obiceiuri sanogene, cu modelarea dietei și a nivelului de activitate fizică. Pentru a menține o greutate corporală optimă este necesară o dietă adecvată şi permanentă, nu urmarea unor cure temporare urmate de revenirea la vechile practici alimentare. Aceste rezultate explică eșecul multor operații de bypass gastric, adică de micșorare a stomacului.
Unul dintre cei mai importanți pași către o dietă sanogenă, respectiv o greutate corporală optimă, vizează reorganizarea bucătăriei. Gustările sărate și dulci (covrigei, biscuiți etc.) vor fi depozitate într-un loc mai greu accesibil, locul lor pe masa sau pe blatul din bucătărie fiind luat de fructe spălate. Cercetătorii de la Universitatea Cornell au observat că persoanele care au procedat astfel aveau cu 6,5 kg mai puțin. La fel, în frigider, alimentele bogate în grăsimi (unt, smântână, brânză) vor fi depozitate în sertar, în timp ce raftul de la nivelul ochilor va fi ocupat cu hummus, iaurt slab, brânză slabă de vaci, legume, fructe.
Şi congelatorul trebuie să treacă printr-o transformare importantă, cea mai mare parte fiind dedicată fructelor și legumelor: morcovi, mazăre, broccoli, spanac, fructe de pădure ș.a. În cămară, locul orezului alb, pastelor albe, supelor instant va fi luat de cerealele integrale (orez brun, paste integrale, cuscus din făină integrală, fulgi de ovăz, quinoa, hrișcă), de pungile și conservele de leguminoase (diferite varietăți de fasole, linte, năut) și de diferite nuci și semințe.