O monografie spirituală a Dejului
Acum mai bine de trei ani, la Editura „Renaşterea“ a Mitropoliei Clujului, apărea o carte cu titlul „Protopopiatul ortodox român Dej. Monografie“, semnată de istoricul Augustin Pădurean şi preotul Teofil Herineanu. Chiar dacă este o lucrare masivă (654 p.), remarcăm condiţiile grafice excelente în care se prezintă. Volumul este structurat pe mai multe capitole: Oficiul protopopesc Dej astăzi, Protopopiate precursoare, Evoluţia structurii teritoriale a protopopiatului, Parohiile (în număr de 80), bibliografie şi viaţa monahală. De asemenea, cartea mai conţine o serie de anexe, cu liste despre: bisericile monumente istorice, clopotele rechiziţionate în timpul Primului Război Mondial, hrisoave şi pisanii din bisericile protopopiatului şi preoţi slujitori în foste parohii ale acestei unităţi administrative bisericeşti. Autorii oferă informaţii preţioase despre protopopii şi preoţii ortodocşi care au slujit în această parte a Ardealului, sub formă de schiţe biografice şi monografii parohiale succinte, grupate alfabetic, bine documentate în arhive eclesiastice de la Mitropolia din Cluj, din cele parohiale şi ale protopopiatului, ale statului, din lucrări monografice, presă de epocă, atât laică, cât mai ales bisericească, toate acestea însoţite de fotografii recente. O atenţie deosebită acordă autorii asupra interacţiunilor ortodocşilor cu greco-catolicii, atât în sec. al XVIII-lea, când cei din urmă încercau să se impună prin prozelitism, cât şi ulterior, când se înregistrează o serie de mutaţii confesionale, în fapt reveniri la Ortodoxie, multe chiar în perioada interbelică, care au culminat cu momentul de la 1948. De asemenea, cititorului i se pun în faţă diverse izvoare istorice, precum conscripţiile, care reflectă realitatea confesională în diverse unităţi administrative din Transilvania aflată sub stăpânirea austriacă. Potrivit datelor istorice prezentate în lucrarea la care facem referire, cu toate încercările prozelite ale greco-catolicilor orchestrate din umbră de către Biserica Catolică, aflăm că totuşi românii ortodocşi din această parte a Transilvaniei au reprezentat un bastion de păstrare a credinţei strămoşeşti, atât prin refuzul de a trece la confesiunea străină, cât mai ales prin revoltele conduse de Visarion Sarai sau Sofronie de la Cioara. Astfel de atitudini nu au făcut decât să convingă chiar pe împăratul de la Viena de toleranţa pe care trebuia să o manifeste faţă de românii transilvăneni. Apoi, fiecare parohie este prezentată cu: atestarea documentară a localităţii, istoricul lăcaşului de cult, slujitori şi enoriaşi de marcă, şcoli confesionale, patrimoniu, casa parohială şi chiar bunuri imobiliare. Tot din lectura acestei cărţi remarcăm prezenţa în Protopopiatul Dej a Bisericii Adormirii Maicii Domnului din Vad, ridicată de domnitorul moldav Petru Rareş sau, după alţi cercetători, chiar de Ştefan cel Mare şi care până în 1948 a fost în posesia greco-catolicilor (ce nedreptate a istoriei!). De asemenea, nu îi putem scăpa din vedere pe unii slujitori de înaltă prestanţă duhovnicească şi care în perioada comunistă au avut de suferit, precum Vasile Vasilache la Bobâlna, Valentin Bilţ de la Vad, apoi Şimişna şi Strâmbu-Valea Căşeielului, Mina Dobzeu la Jimbor sau Gavril Zob. Mai notăm două minusuri ale acestei lucrări, anume lipsa unui indice al slujitorilor din acest protopopiat şi a fotografiilor de epocă, elemente care ar ajuta mai mult pe cititor să înţeleagă trecutul spiritual al acestei zone din Ardeal. În concluzie, subliniem faptul că volumul pe care îl prezentăm este o lucrare de referinţă şi un important instrument atât pentru cunoaşterea, cât mai ales pentru înţelegerea istoriei bisericeşti a Protopopiatului Dej.