O nouă cărămidă la „edificiul spiritualităţii înaintaşilor“

Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat sâmbătă, 9 februarie, Parastasul pentru pentru episcopul Teodosie Atanasiu şi arhiereul Ilarion Mircea Băcăuanul. La acest eveniment religios au participat numeroşi credincioşi din localitatea Ruginoasa, judeţul Neamţ, locul unde s-a născut Ilarion Mircea Băcăuanul.

La Catedrala arhiepiscopală din Roman au fost pomeniţi, în urmă cu două zile, episcopul Teodosie Atanasiu şi arhiereul Ilarion Mircea Băcăuanul. De asemenea, atât în timpul Sfintei Liturghii săvârşite de PS Ioachim Băcăuanul, cât şi în cadrul Parastasului a fost pomenit vrednicul de amintire patriarh Teoctist Arăpaşu, cu prilejul împlinirii a 98 de ani de la naşterea Preafericirii Sale. Amintim că Preafericitul Teoctist a fost hirotonit ierodiacon de către arhiereul Ilarion Mircea Băcăuanul în Biserica Precista Mare din Roman.

„La această slujbă de pomenire şi la acest popas duhovnicesc au fost prezenţi credincioşi din parohia Ruginoasa, Protopopiatul Roman, judeţul Neamţ, de unde îşi are obârşia arhiereul Ilarion Băcăuanul. Biserica «Sfântul Nicolae» din Ruginoasa a fost ctitorită de acest mare ierarh, iar în preajma altarului acestui sfânt lăcaş îşi dorm somnul de veci părinţii săi, preotul Vasile şi presbitera Eufrosina Mircea. Familia arhiereului Ilarion Mircea a adus la mormântul episcopului, aflat în incinta Centrului eparhial Roman, florile recunoştinţei şi o lumânare pentru a-i lumina veşnicia, în semn de admiraţie pentru lucrarea sa frumoasă în slujba Bisericii. Episcopul Teodosie Atanasiu şi arhiereul Ilarion Mircea Băcăuanul şi-au înscris numele în condica Episcopiei de Roman prin aceea că amândoi au slujit Biserica într-o perioadă foarte grea. În Primul Război Mondial, frontul se afla pe cuprinsul Eparhiei Romanului, astfel că cei doi ierarhi au fost implicaţi în viaţa armatei prin permanentele scrisori pastorale care îndemnau la virtuţile strămoşilor, la biruinţă, la curaj, la bărbăţie şi la demnitate. De asemenea, prin grija celor doi arhierei, se expediau ajutoare permanente care se trimiteau din parohii către front“, a amintit pr. Florin Ţuscanu, protopop al Protopopiatului Roman.

Arhiereul Ilarion Mircea, „uriaş al Bisericii cu suflet de copil“

Un moment important din viaţa arhiereului Ilarion Mircea a fost sfinţirea mausoleului de la Mărăşeşti. Prin grija mitropolitului Pimen Georgescu, al Moldovei, s-a pornit o lucrare de recunoştinţă, astfel că s-a ridicat un mausoleu în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial. Acest mausoleu a fost amplasat la Mărăşeşti, care făcea parte din Eparhia Romanului, locul unde s-au dat luptele cele mai grele. La sfinţirea mausoleului a participat arhiereul Ilarion Mircea, care a revenit de multe ori în altarul din interiorul monumentului pentru a sluji Sfânta Liturghie, în amintirea eroilor neamului. „Aceste fapte s-au consemnat în cartea de istorie a Bisericii noastre, dar şi în sufletele celor care i-au cunoscut. În zilele noastre mai trăiesc preoţi în vârstă care îşi amintesc cu emoţie despre acest «uriaş al Bisericii cu suflet de copil», cum l-a numit părintele Ermil Bărbieru pe arhiereul Ilarion Mircea. Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul a spus la acest popas duhovnicesc următoarele: «Noi, cei care slujim Biserica lui Hristos, adăugăm cărămida rânduită nouă de Dumnezeu la edificiul spiritualităţii înaintaşilor, la toată truda şi jertfelnicia lor. Văzând lumina pe care ei au lăsat-o în istorie, suntem luminaţi de faptele credinţei». La iniţiativa Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, în fiecare lună din acest an, ierarhii mutaţi la Domnul care au slujit Eparhia Romanului vor fi pomeniţi la Catedrala arhiepiscopală din Roman într-un cadru solemn“, a adăugat pr. protopop Florin Ţuscanu.

Prietenia dintre arhiereul Ilarion Mircea şi mitropolitul Visarion Puiu

Arhiereul Ilarion Mircea şi mitropolitul Visarion Puiu şi-au început viaţa duhovnicească în Catedrala „Sfânta Parascheva“ din Roman, fiind hirotoniţi de episcopul Gherasim Safirin. Cei doi tineri teologi, viitori ierarhi, s-au cunoscut în toamna anului 1891, pe când erau elevi la Seminarul Teologic din Roman. „Amândoi au avut privilegiul să-l cunoască personal pe ilustrul episcop Melchisedec Ştefănescu care le va acorda binecuvântarea pentru a urma această şcoală. În luna mai 1892, Seminarul Teologic Ortodox din Roman şi întreaga Episcopie a Romanului erau în doliu, după ce episcopul Melchisedec Ştefănescu plecase la Domnul. Între elevii prezenţi la înmormântare, s-au aflat şi cei doi prieteni. Ilarion era acum la un pas de absolvire, iar Visarion sfârşea anul I. După absolvirea Seminarului Superior, în toamna anului 1899, cei doi prieteni s-au înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Provenind dintr-o familie cu vechi tradiţii eclesiastice, Ilarion Mircea, pe când era student în anul II la Teologie, se va călugări la Roman. Anul următor, el va fi numit mare eclesiarh al catedralei. Între timp, Visarion Puiu va lucra timp de un an ca funcţionar la Ministerul Cultelor, iar în 1905, poate la chemarea prietenului său, va veni şi el la Roman. Cei doi prieteni au slujit mai bine de un an împreună în biserica voievodală a lui Petru Rareş. La 17 martie 1921, Visarion Puiu a fost ales episcop al Argeşului, iar anul următor, Ilarion Mircea a fost ales arhiereu-vicar al Romanului, cu titlul «Băcăuanul». După doi ani petrecuţi la Argeş, Visarion Puiu va fi numit episcop la nou înfiinţata Eparhie a Hotinului cu reşedinţa la Bălţi, iar din 1935 va fi înscăunat mitropolit al Bucovinei. Ilarion, însă, va rămâne la Roman până la moartea sa. Cei doi s-au întâlnit de nenumărate ori în cadrul Sfântului Sinod, dar şi la Mănăstirea Neamţ, unde Visarion îşi ridicase o casa de odihnă“, a subliniat pr. protopop Florin Ţuscanu.