O nouă şansă pentru bolnavii de inimă

Cu cei peste un milion de oameni care suferă de cardiopatie ischemică, România se află pe primul loc în Europa în privinţa numărului deceselor cauzate de bolile de inimă. La Congresul Naţional de Cardiologie, desfăşurat recent la Sinaia, medicii specialişti au făcut cunoscute rezultatele a două studii clinice mari, SHIFT şi Beautiful, ce au evidenţiat beneficiile unei molecule unice, ivabradina, care este capabilă să scadă specific numărul bătăilor inimii.

Cercetările reprezintă primul progres terapeutic major în insuficienţa cardiacă din ultimii 10 ani. Pentru lumea medicală, dar mai ales pentru pacienţi, aceasta reprezintă o nouă şansă la viaţă. La nivel mondial, insuficienţa cardiacă, ultimul stadiu al bolii coronariene ischemice (o boală în care arterele coronare se îngustează sau se înfundă şi nu mai pot furniza suficient sânge la inimă), reprezintă o problemă majoră de sănătate. Numai în Europa această maladie afectează peste 15 milioane de oameni, adică între 2% şi 3% din populaţia totală. În acest palmares tragic, România, unde mor zilnic 40 de oameni, ocupă locul fruntaş. Boala coronariană este principala cauză de mortalitate din lume, făcând anual mai multe victime decât boli precum cancerul de colon, de prostată sau de sân. Cu toate că pronosticul pacienţilor cu boală coronariană a fost îmbunătăţit de progresele înregistrate în tratamentele cardiovasculare, previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sunt sumbre şi arată că mortalitatea va rămâne aşa pentru următorii 20 de ani. Numai în Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de secunde cineva suferă de un eveniment coronarian (de exemplu, infarct miocardic) şi la fiecare minut cineva moare din această cauză, lucru evidenţiat şi de medicii prezenţi la Congresul Naţional de Cardiologie de la Sinaia, desfăşurat între 7 şi 9 octombrie. Aceştia au comunicat în cadrul congresului rezultatele ultimelor studii referitoare la insuficienţa cardiacă, realizate în 10 ani, unde s-au făcut testări cu ivabradină, o moleculă unică, descoperită de Laboratoarele Servier, ce este capabilă să scadă specific numărul bătăilor inimii. Este un tratament inovator, utilizat în prezent la pacienţii cu angină pectorală, deoarece ameliorează simptomele şi ischemia miocardică. Acesta este primul medicament dintr-o nouă clasă care reduce selectiv şi specific frecvenţa cardiacă. Pe scurt, ivabradina reduce bătăile inimii la un puls optimal de 50-60 de bătăi pe minut (bmp). Profesorii doctori Marius Vintilă, Cezar Macarie, Dan Ionescu şi Michel Komajda, preşedintele Societăţii Europene de Cardiologie, prezenţi la congres, au declarat că acest studiu înseamnă un progres terapeutic important. Frecvenţa cardiacă a unui om sănătos este între 60 şi 80-100 de bmp. "Când vorbim despre pacientul cu insuficienţă cardiacă, 80 de bmp este mult, a spus prof. dr. Cezar Macarie. Şi 70 este mult, pulsul trebuie să ajungă la 50-60 de bmp la pacienţii aflaţi sub tratament cu ivabradină." 70 de bătăi pe minut sunt periculoase pentru un cardiac Principală cauză de îmbolnăvire este reprezentată de afectarea stratului interior al arterelor coronare şi este legată de anumiţi factori de risc cum sunt fumatul, tensiunea arterială ridicată, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea şi alţi factori incluzând sexul, etnia şi istoricul familial de boală coronariană. Deşi bolile cardiace fac parte din procesul normal de îmbătrânire, aceşti factori de risc determină progresia accelerată a bolii coronariene. Pe lângă aceştia, studiile au demonstrat că frecvenţa cardiacă influenţează de asemenea riscul de evenimente coronariene. "O frecvenţă cardiacă peste 70 bpm duce la o rată a decesului de peste 35% din totalul bolilor cardiovasculare. Jumătate din bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unul din patru se reinternează la trei luni de la primul episod", a spus medicul Dan Ionescu. Terapiile curente ale bolii coronariane ischemice au două obiective principale, şi anume reducerea simptomelor dureroase (anginei - durere în piept cauzată de lipsa de oxigen la nivelul muşchiului inimii) şi reducerea riscului de evenimente coronariene (infarct miocardic, spitalizare pentru insuficienţă cardiacă) şi prelungirea vieţii. Modificarea stilului de viaţă este foarte importantă în prevenirea bolii coronariene. Însă, în ciuda opţiunilor curente de tratament şi a tehnicilor chirurgicale, bolile cardiovasculare rămân o problemă majoră şi este nevoie mereu de tratamente noi şi eficiente în prevenirea lor. Prof. dr. Cezar Macarie a subliniat: "De 20 de ani nu avem un leac nou într-o situaţie medicală fatală care ne macină vieţile. Acum avem o abordare nouă, un mecanism nou cu beneficii importante". "Resursele planetei sunt limitate, nevoile omului, nelimitate. Boala coronariană afectează peste 60% din populaţie, iar banii pentru medicamente sunt puţini. Nu există nicăieri pe planetă, nici o ţară, nici un guvern care să poată asigura toate nevoile de sănătate pe care le are populaţia. Aceasta este o problemă a societăţii, nu a doctorilor. Este poziţia lucidă a unui om care are o experienţă de jumătate de secol în sprijinirea bolnavilor acestei ţări. Dar noi, specialiştii, încercăm să găsim mereu soluţii de a veni în ajutorul pacienţilor", a spus prof. dr. Marius Vintilă. Boala coronariană Arterele coronare se întăresc şi se strâmtează, iar aceasta conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen către celulele musculare ale inimii şi cauzează astfel ischemie (lipsă de oxigen). Aceasta se poate manifesta prin angină pectorală (durere localizată de obicei la nivel toracic, precordial). Dacă una din arterele coronare se blochează complet, întreaga secţiune a muşchiului inimii (deservită de arteră) este privată de oxigen şi moare, rezultând infarctul miocardic acut (IMA) sau atacul de cord. Profesorul Michel Komajda de la Universitatea Pierre & Marie Curie din Paris, a arătat că "SHIFT (Systolic Heart failure treatment with the If inhibitor ivabradine Trial) este primul studiu care confirmă în mod clar că tratamentul cu ivabradină, prin reducerea specifică a frecvenţei cardiace, reduce riscul de deces sau spitalizare pentru insuficienţă cardiacă. Această constatare confirmă faptul că frecvenţa cardiacă joacă un rol-cheie în progresia bolii".