Obiceiul „Păştenilor” din Joia Mare
În Joia Mare, în Parohia Vinerea, din judeţul Alba, există un obicei prin care generaţia care împlineşte 60 de ani se implică în pregătirea Sfintelor Paşti. Ei sunt numiţi semnificativ cu termenul de "păşteni". La Biserică, în Joia Mare se sfinţesc "paştile", pâinea care se împarte credincioşilor în noaptea de Înviere.
Acest vechi obicei aflat în Parohia Vinerea, judeţul Alba, a apărut datorită "concurenţei" între credincioşii care doresc să ofere "paştile", pentru că mulţi oameni cu inimă bună vor să participe la pregătirea praznicului Învierii Domnului. Astfel, vrednicul de pomenire părinte Ioan Sabău, cel care a ctitorit sfântul lăcaş din Vinerea, pentru a da la o parte această neînţelegere dintre oamenii care doreau cu toţii să ofere ajutorul, a propus să se instituie un "contingent" format din cei care împlineau 60 de ani în anul respectiv, care să organizeze această ceremonie, a arătat părintele Mircea Moşneag, parohul din Vinerea.
"De atunci durează la noi acest obicei al păştenilor, care, în fiecare an, când împlinesc 60 de ani, se strâng, vin din mai multe judeţe, din străinătate, de peste tot, se întâlnesc, se înţeleg cum să facă, ce să facă, pentru a decurge totul într-un mod cum se poate mai frumos", a spus părintele. Dată fiind dorinţa fiecăruia de a ajuta mai mult, preoţii slujitori sunt mulţumiţi pentru că "ne uşurează munca, noi nu avem treabă cu nimic, ei se ocupă de totul, noi numai cu partea religioasă".
Toată suflarea merge la casa păşteanului
În Joia Mare se pleacă de la biserică, de dimineaţă, către casa păşteanului, de unde se vor lua "paştile", pâinile din care se vor împărţi credincioşilor în noaptea de Înviere. Aceasta se hotărăşte cu un an înainte, când păştenii se întâlnesc şi hotărăsc cine are gospodăria, casa mai frumoasă. "Se fac pregătiri acolo cu câteva luni înainte, se zugrăveşte, se vopseşte, totul e nou, pentru că merge toată suflarea satului acolo şi trebuie să fie frumos, să fie aranjat."
La acea casă se face slujba Te Deumului, apoi, "toată pâinea aceasta, tot ce trebuie pentru Paşti se ia în desage, în coşuri şi se aduce la Sfânta Biserică. Aici se face Sfânta Liturghie, cum e rânduiala, în cursul căreia toţi păştenii iau Sfânta Cuminecătură, după ce cu o zi înainte s-au spovedit", a arătat părintele paroh.
Când se încheie Sfânta Liturghie, păştenii oferă la toată lumea care a participat la ceremonial câte un pahar cu vin, o lumânare şi un colac, în amintirea colegilor lor care au murit. "Tot în amintirea colegilor se va ridica în biserică un parastas şi se vor pomeni aici numele celor care nu mai sunt printre noi", povesteşte părintele Mircea Moşneag, parohul din Vinerea.
Ospăţul Paştilor
Păştenii se întâlnesc din nou sâmbătă seara, când are loc tăierea pâinii pentru Paşti, iar "din clipa aceea nu mai pleacă nimeni acasă, stă toată lumea în Priveghere până la ora 3:00, când ne întâlnim în biserică şi facem slujba Învierii. După slujba Învierii, ei, îmbrăcaţi în costume româneşti, sunt cei care împart creştinilor Sfintele Paşti".
Timp de trei zile cât durează praznicul Învierii, păştenii "vin la Biserică numai în haine tradiţionale româneşti. Apoi, se mai întâlnesc la Duminica Tomii, tot în haine româneşti, şi se face, aşa se spune, un ospăţ al Paştilor. Când ei se întâlnesc, vin toţi din ţară, din străinătate, de peste tot şi acum au prilejul să depene atâtea amintiri din timpul copilăriei, al şcolii".
După ce trece sărbătoarea, păştenii se ocupă de treburile bisericii. "Timp de un an, toate problemele ce vor fi în parohie vor fi rezolvate de aceşti păşteni, mă refer la ieşirea la holde, la ieşirea la Troiţă sau, dacă avem vreo lucrare mai deosebită, păştenii sunt alături de preot. Ei organizează totul, noi, preoţii, facem chiar numai partea religioasă. Este un eveniment foarte frumos, unicat, şi noi îl păstrăm mai departe aşa cum l-am moştenit", a spus părintele Mircea Moşneag, parohul din Vinerea.