Obiceiul „păștenilor” respectat cu strășnicie la Vinerea, judeţul Alba

Un articol de: Dorin David - 12 Aprilie 2023

La Vinerea, judeţul Alba, continuă an de an tradiția „păștenilor”, un obicei păstrat de credincioșii ortodocși de aici, lăsat moștenire din generație în generație, începând din anul 1948, când a fost inițiat de vrednicul de pomenire preotul mărturisitor Ioan Sabău, ctitor al Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Vinerea.

În cadrul Consiliului parohial s-a hotărât ca de organizarea și de pregătirea paștilor - pâinea binecuvântată, numită în popor „paști”, să se ocupe bărbații și femeile care împlinesc în anul respectiv 60 de ani, considerată vârsta înțelepciunii și a deplinei maturi­tăți. Înainte de această dată, „paştile” erau pregătite de o singură familie din sat.

Aceşti credincioși, numiți „păș­teni”, pregătesc cele necesare desfă­șurării în cele mai bune condiții a ceremoniei pascale. Ei vor asigura vinul, pâinea, colacii, lumânările, vasele în care se prepară paștile, florile pentru împodobirea Sfântului Epitaf și celelalte de trebuință, cheltuielile suportându-le în totalitate.

Pentru buna organizare și desfă­șurare a acestui eveniment unic din viața fiecărui păștean, în prima Duminică după Rusalii din anul precedent, are loc o întâlnire în care este aleasă gazda de unde se vor lua paștile. Pășteanul-gazdă trebuie să fie căsătorit și un bun gospodar. După alegerea gazdei, păștenii se întâlnesc lunar, în prima duminică, analizând realizările, dificultăţile şi sarcinile ce le revin de îndeplinit.

În Duminica de Florii, păștenii şi preoţii parohi se adună la casa gazdei, unde se stabilește vinul pentru paști. Ciuberele sunt împodobite cu flori și panglici tricolore, iar lumânările care se împart credincioșilor în Joia Mare sunt ornamentate cu panglici tricolore. Coșurile sunt asortate cu ștergare și verdeață.

În Joia Mare, zi de mare importanţă pentru comunitatea vinereană, păștenii se întâlnesc dimineaţa, la ora 8:00, la biserica parohială, îmbrăcați în costume populare şi pornesc în procesiune spre casa gazdei. Alaiul are în frunte păștenii cu drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu prapuri, de copii cu sfeșnice, preoți, cântă­reți, păștenele cu coșulețe și de credincioșii din sat, din țară și din străinătate, veniți pentru acest eveniment. La casa gazdei are loc slujba de Te Deum, fiind binecuvântată pâinea din care sunt pregătite paștile și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere.

Păștenii iau desagii cu pâinea, parastasele, prescurile şi ciuberele, apoi, întreg alaiul se îndreaptă spre biserică unde este săvârşită Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. Păștenii care au primit dezlegare de la duhovnic se împărtășesc cu Sfintele Taine, apoi urmează o slujbă de pomenire pentru cei trecuți în veșnicie. La ieșirea din biserică, nepoții și copiii păște­nilor, îmbrăcați în straie populare, oferă credincioşilor câte un colac și un pahar de vin în memoria celor dispăruți.

Păștenii participă la celelalte activități, asigurând „paza” Sfântului Epitaf în noaptea de vineri, iar sâmbătă după-amiază se taie pâinea, se pune vinul, se așază în ciubere care se păstrează în biserică până la slujba de Înviere.

Noaptea, la ora 0:00, este săvârşită Utrenia Sfintei Învieri, iar după ce preotul rostește: „Veniți de luați Lumină!”, urmează procesiunea în jurul bisericii. După Sfânta Liturghie, paștile - pâinea binecuvântată în cadrul slujbei - sunt împărțite tuturor credincioșilor prezenți.